Facem bombe?!

�ntreprinz�torii vasluieni par s� fi descoperit reteta prosperit�tii. Printre miile de societ�ti din domenii extrem de variate, �n Vaslui sunt �nregistrate si firme cu activit�ti mai… ciudate, oricum, deloc acas� la ele �n Vaslui. Astfel, o societate din Vaslui se ocup� cu transportul maritim si costier de pasageri! Un alt operator economic, mult mai pragmatic, a ales s� fabrice… armament si munitie! �n ciuda acestor „biznisuri” exotice si oarecum boeme, judetul nostru r�m�ne descoperit la foarte multe capitole ale economiei. Dincolo de transportul maritim sau fabricarea de armament, comertul cu am�nuntul r�m�ne principalul motor al produsului intern brut al judetului, industria fiind pe ultimul loc. Si, pentru ca „paradisul” fiscalit�tii s� fie complet, de mentionat c�, �n 2009, cifra de afaceri a c�zut la nivelul anului 2005. Mai exact, vistieria judetului a pierdut 2 miliarde de lei.

Judetul Vaslui s-a transformat �n „patria” tuturor posibilit�t ilor. Printre multitudinea ideilor de afaceri ale �ntreprinz� torilor locali, au ap�rut clasific�ri ale activit�tilor economice nationale (CAEN-uri) cu totul exotice. Una din firmele �nregistrate la Oficiul Registrului Comertului de pe l�ng� Tribunalul Vaslui are ca obiect de activitate, nici mai mult nici mai putin, transportul maritim si costier de pasageri. Afacerea a fost pus pe picioare de doi administratori, �n 2008, si este �nregistrat� cu cifr� de afaceri. O alt� �ndeletnicire greu de imaginat �n urm� cu c�tiva ani �n judetul Vaslui este si product ia de energie electric� (vestitele turbine eoliene). Mai mult, capitalistii vasluieni nu sau dat �napoi nici de la dezvoltarea unor productii mult mai sensibile, cum ar fi fabricarea de… armament si muni- tie! Da, ati citit bine. Plaja afacerilor unicat este completat� cu firme de leasing financiar, parcuri de distractii, transport marf� pe calea ferat� etc. �n paralel, foarte multe CAEN-uri nu au nici un reprezentant �n judetul Vaslui, adic� pe respectivele segmente de piat� nu activeaz� nici o firm�. �n schimb, au fost identificate 103 piete cu unul sau doi agenti economici, acesta fiind considerat un grad de reprezentare mare. Patronatul vasluian sus- tine c� repartizarea CAEN-urilor descrie o economie local� �n care activitatea dinamic� si dezvoltarea sunt foarte reduse. Spre exemplu, imediat dup� Revolutie, de pe platformele industriale vasluiene au disp�rut o serie de societ�ti care aveau productii extrem de serioase: piese auto, materiale de constructii, mobil�, fire sintetice etc.

Perioad� de glorie apus�

Inspectoratul de Concurent� Vaslui a realizat o „monografie” a judetului Vaslui din punct de vedere concurential. Potrivit analizei, �n perioada 2005 – 2008, au fost identificate 389 de piete relevante ale produselor. Din punct de vedere concurential, piat� geografic� si �n functie de clasificarea activit�tilor, a fost stabilit� cota de piat� a agen- tilor economici si cifra de afaceri. Este vorba despre operatori economici care au depus bilanturile contabile si au contribuit direct la formarea produsului intern brut al judetului Vaslui. Potrivit cifrelor din monografia judetului, perioada 2005 – 2008 poate fi caracterizat� ca un adev�rat „boom” economic. �ncep�nd cu anul 2005, valoarea cifrei de afaceri a crescut vertiginos, de la 2,43 miliarde de lei cifr� de afaceri �n 2005, la 4,42 miliarde de lei �n 2008. Mai exact, evolutia produsului intern brut a fost urm�- torul: 2005 – 2,43 miliarde de lei, 2006 – 2,77 miliarde de lei, 2007 – 3,44 miliarde de lei si 2008 – 4,42 miliarde de lei. Din p�cate, anul 2009, care a coincis cu debutul unei recesiuni economice severe, a arucat volumul cifrei de afaceri �napoi cu cel putin doi ani. Astfel, �n numai 12 luni, vistieria judetului a pierdut aproximativ 2 miliarde de lei, adic� diferenta valorii cifrei de afaceri dintre anul 2008 si 2005.

Tot comertul este la putere!

O alt� caracteristic� negativ� a economiei judetului Vaslui este si aportul diferitelor activit�ti la crearea valorii totale a cifrei de afaceri. La nivelul anului 2008, comertul cu am�nuntul reprezenta cea mai mare din contributie la PIB, cu un procent de 8,9%. Abia pe locul doi se afl� cultura cerealelor, care a ad�ugat o plus valoare de 7,28% din cifra de afaceri. Nu �n ultimul r�nd, cea mai slab� contributie a fost cea a industriei prelucr�toare (diferite angrenaje, lag�re si alte elemente de transmisie), cu numai 5,5% din totalul cifrei de afaceri. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, crede c� repartizarea activit�tilor economice trebuia s� aib� o cu totul alt� structur�, tin�nd cont de specificul judetului Vaslui. „Pe primul loc trebuia s� se afle agricultura, cu 50% din PIB. �n partea a doua a clasamentului, industria si serviciile trebuiau s� aib� o pondere cuprins� �ntre 10 – 15%. Abia dup� aceste activit�ti economice solide, comertului cu am�nuntul �i revenea o anumit� cot� din piat�”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Falimente si somaj

Pr�busirea cifrei de afaceri din judetului Vaslui a avut la baz� consecintele grave ale recesiunii din economie. �n 2009, la nivelul judetului Vaslui, „asanarea” mediului de afaceri a echivalat cu disparitia de pe piat� a 2.105 firme. Practic, �n numai opt luni, impozitul forfetar a decimat cel mai dinamic sector al economiei vasluiene. Bugetele locale au fost aruncate �ntr-un deficit f�r� precedent, initiativa privat� a fost anihilat�, iar oferta de pe piata muncii a �nghetat. C�derea afacerilor si a tranzactiilor comerciale au determinat o cres- terea accelerat� a num�rului de someri. La sf�rsitul lunii februarie, �n evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munc� Vaslui erau �nscrisi 22.842 someri, din care 8.103 femei, rata somajului �nregistr�nd valoarea de 14,2%. Fat� de sf�rsitul lunii ianuarie, num�rul somerilor a crescut cu 1.145 persoane, iar rata somajului a �nregistrat o crestere cu 0,7 puncte procentuale. Astea sunt, de fapt, adev�ratele „bombe”!