Dupa Buna Vestire, Duminica Floriilor

Floriile deschid pentru toti romnii ortodocsi ciclul Srbtorilor Pascale, care se ncheie odat cu nltarea lui Isus (la 40 de zile de la Srbtoarea Pastelui). Evocnd intrarea Mntuitorului n Ierusalim clare pe asin, ntmpinat de o multime cu flori si ovatii, Floriile reprezint n acelasi timp o srbtoare n care elementele crestine si cele precrestine se mbin n mod fericit, rezultnd traditii si obiceiuri extrem de pitoresti.

Intrarea Domnului Iisus Hristos n Ierusalim este singurul moment din viata Sa pmnteasc n care a acceptat s fie aclamat ca mprat. Primirea triumfal ce I s-a fcut Domnului Hristos, Care a intrat n Ierusalim ca mprat smerit, mplinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinat de aceast minune premergtoare. Astfel, toti cei care se aflau n cetatea Ierusalimului, simtind c nsusi Dumnezeu a venit n lume, l ntmpin cu ramuri de finic si de mslin, strignd: „Osana! Bine este cuvntat Cel ce vine ntru numele Domnului!”. n Biblie scrie c, n dimineata Floriilor, Mntuitorul mpreun cu ucenicii si se ndreptau spre Ierusalim. Apropiindu-se de satul Betfage, n apropiere de Muntele Mslinilor, Iisus trimite doi dintre ucenicii si, zicndule: „Mergeti n satul care este naintea voastr si ndat veti gsi o asin legat si un mnz cu ea. Dezlegati-o si aducetio la mine”. Hristos dorea s parcurg distanta pn la Ierusalim, de aproximativ 2,5 km, clare pe mnzul asinei, „pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodat”, spre a se mplini ceea ce s-a spus prin profetul Zaharia: „Spuneti fiicei Sionului: iat, mpratul tu vine la tine blnd si clare pe asin si pe mnz, fiul celei de sub jug”. n aceast zi, denumit si Duminica Stlprilor, se sfintesc, prin rugciune si stropire cu agheasm, ramuri nmugurite de salcie, care se mpart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin n mini, cu lumnri aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de mslin cu care a fost ntmpinat Mntuitorul. Cu acestea, dup ce au fost aduse la biseric spre a fi sfintite, crestinii mpodobesc icoanele, usile si ferestrele. n traditia popular exist credinta c nssi Maica Domnului a binecuvntat salcia, dup ce aceasta s-a transformat ntr-o punte, ajutnd-o pe Fecioara Maria s treac apa unui ru. n Banat si Transilvania, n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cuttoarea (oglinda), mpreun cu o cmas curat, sub un pr altoit, trebuind neaprat ca, a doua zi de dimineat, rsritul soarelui s le gseasc acolo, oglinda fiind ulterior intens folosit n farmecele de dragoste si sntate. nspre miezul noptii, aceleasi fete fierbeau ap cu busuioc, introducnd n fiertur si canafi de la prapurile ce serviser la nmormntarea unei fete mari; dimineata se splau cu aceast ap pe cap ca s aib pr frumos si s strluceasc ca firele de la prapuri, restul de ap fiind turnat la rdcina unui pr, n speranta c flcii se vor uita la ele precum se uit oamenii la un pr nflorit. Si, tot de Florii, femeile fac tot felul de copturi, si n special plcinte, pe care le mpart, de poman, mai ales sracilor (Mosii de Florii), ca s nu pteasc si ele cum a ptit mama lui Lazr, care a murit de dor de placinte, sau ca avutul care na vrut s-i dea lui Lazr cel srac nici mcar o singur frmitura de pine de pe masa sa, ca s-si potoleasc foamea. n ajunul Floriilor mormintele sunt curtate si mpodobite cu ramuri de salcm si se fac pomeni pentru odihna sufleteasc a celor plecati pe alte trmuri. Vinerea Floriilor face parte din „vinerile scumpe” mpreun cu vinerea oulor si vinerea Crciunului. Aceste vineri se tin cu credinta c oamenii vor fi feriti de arsuri. n Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adic pot mnca peste si pot bea un pahar de vin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.