Floriile deschid pentru toti romnii ortodocsi ciclul Srbtorilor Pascale, care se ncheie odat cu nltarea lui Isus (la 40 de zile de la Srbtoarea Pastelui). Evocnd intrarea Mntuitorului n Ierusalim clare pe asin, ntmpinat de o multime cu flori si ovatii, Floriile reprezint n acelasi timp o srbtoare n care elementele crestine si cele precrestine se mbin n mod fericit, rezultnd traditii si obiceiuri extrem de pitoresti.
Intrarea Domnului Iisus Hristos n Ierusalim este singurul moment din viata Sa pmnteasc n care a acceptat s fie aclamat ca mprat. Primirea triumfal ce I s-a fcut Domnului Hristos, Care a intrat n Ierusalim ca mprat smerit, mplinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinat de aceast minune premergtoare. Astfel, toti cei care se aflau n cetatea Ierusalimului, simtind c nsusi Dumnezeu a venit n lume, l ntmpin cu ramuri de finic si de mslin, strignd: „Osana! Bine este cuvntat Cel ce vine ntru numele Domnului!”. n Biblie scrie c, n dimineata Floriilor, Mntuitorul mpreun cu ucenicii si se ndreptau spre Ierusalim. Apropiindu-se de satul Betfage, n apropiere de Muntele Mslinilor, Iisus trimite doi dintre ucenicii si, zicndule: „Mergeti n satul care este naintea voastr si ndat veti gsi o asin legat si un mnz cu ea. Dezlegati-o si aducetio la mine”. Hristos dorea s parcurg distanta pn la Ierusalim, de aproximativ 2,5 km, clare pe mnzul asinei, „pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodat”, spre a se mplini ceea ce s-a spus prin profetul Zaharia: „Spuneti fiicei Sionului: iat, mpratul tu vine la tine blnd si clare pe asin si pe mnz, fiul celei de sub jug”. n aceast zi, denumit si Duminica Stlprilor, se sfintesc, prin rugciune si stropire cu agheasm, ramuri nmugurite de salcie, care se mpart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin n mini, cu lumnri aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de mslin cu care a fost ntmpinat Mntuitorul. Cu acestea, dup ce au fost aduse la biseric spre a fi sfintite, crestinii mpodobesc icoanele, usile si ferestrele. n traditia popular exist credinta c nssi Maica Domnului a binecuvntat salcia, dup ce aceasta s-a transformat ntr-o punte, ajutnd-o pe Fecioara Maria s treac apa unui ru. n Banat si Transilvania, n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cuttoarea (oglinda), mpreun cu o cmas curat, sub un pr altoit, trebuind neaprat ca, a doua zi de dimineat, rsritul soarelui s le gseasc acolo, oglinda fiind ulterior intens folosit n farmecele de dragoste si sntate. nspre miezul noptii, aceleasi fete fierbeau ap cu busuioc, introducnd n fiertur si canafi de la prapurile ce serviser la nmormntarea unei fete mari; dimineata se splau cu aceast ap pe cap ca s aib pr frumos si s strluceasc ca firele de la prapuri, restul de ap fiind turnat la rdcina unui pr, n speranta c flcii se vor uita la ele precum se uit oamenii la un pr nflorit. Si, tot de Florii, femeile fac tot felul de copturi, si n special plcinte, pe care le mpart, de poman, mai ales sracilor (Mosii de Florii), ca s nu pteasc si ele cum a ptit mama lui Lazr, care a murit de dor de placinte, sau ca avutul care na vrut s-i dea lui Lazr cel srac nici mcar o singur frmitura de pine de pe masa sa, ca s-si potoleasc foamea. n ajunul Floriilor mormintele sunt curtate si mpodobite cu ramuri de salcm si se fac pomeni pentru odihna sufleteasc a celor plecati pe alte trmuri. Vinerea Floriilor face parte din „vinerile scumpe” mpreun cu vinerea oulor si vinerea Crciunului. Aceste vineri se tin cu credinta c oamenii vor fi feriti de arsuri. n Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adic pot mnca peste si pot bea un pahar de vin.
