Din cauza salariilor foarte mici practicate n nvtmntul romnesc, comparativ cu alte domenii de activitate, din ce n ce mai multe cadre didactice prsesc sistemul si merg n cutarea altor locuri de munc n tar sau n strintate. n aceast situatie se afl si aproape 60 de cadre didactice din judetul Vaslui, care n anul 2009 si-au luat concediu fr plat.
Aceast problem este ntlnit si n rndul celorlalte categorii de bugetari, precum cel sanitar sau al administratiei publice. Asistentele medicale si functionarii publici, pltiti la fel de prost ca si dasclii, au nceput s practice metoda concediului fr plat pe un an, nc din urm cu aproape cinci sau chiar sase ani. n general, acestia si luau liber de la slujba unde aveau carte de munc pentru a prsi tara si a-si cuta joburi mai bine pltite n alte tri. Din sistemul educational ns, au nceput s plece cu prec dere profesorii care nu au o vechime foarte mare. Ceilalti, care deja sunt la catedr de peste 15 ani sau si mai mult, au rmas n continuare pe pozitii n speranta c, n scurt timp, situatia se va mbuntti sau c mcar nu vor fi dati afar si vor „prinde” o pensie. Asta chiar dac se plng din cauza salariilor mici, care nu le acoper toate cheltuielile lunare, ba chiar au datorii la plata unor facturi. De multe ori, solutia cea mai la ndemna profesorilor este cea a abandonrii meseriei pentru care au studiat si plecarea la munc n alte state europene. Altii, prefer ca, mai nti, s „testeze apele” si apeleaz la cererea pentru concediu fr plat. Legea permite cadrelor s-si ia un an de concediu fr plat, cu conditia s nu mai fi beneficiat de acest drept. Ca urmare, multi dintre tinerii debutanti n nvtmnt, profit de acest bres si, fie caut un loc de munc mai bine pltit n domeniul privat, fie pleac peste hotare. Numai anul trecut, 58 de persoane din judetul Vaslui au fost luate n evidenta Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Vaslui, ca avnd liber un an. Avantajul concediului fr plat este c, pentru perioada ct nu mai sunt pltiti, postul le este rezervat iar cartea de munc le merge n continuare. Dintre acestia, 41 de persoane au solicitat concediul fr plat pentru nevoi personale. Cu alte cuvinte, acum pot pleca nestingheriti n strin- tate, unde de cele mai multe ori se angajeaz s lucreze n constructii, ca menajere sau ca muncitori necalificati, cstignd ns destul ct s-si plteasc chiriile, s-si fac concediile si s mai si trimit familiilor rmase acas. Din p- cate, criza economic a afectat toate statele, nu doar Romnia, asa c nici n alte prti ale Europei sau ale lumii nu au gsit cu usurint ceva pe placul lor. Oricum, dup ce trece aceast perioad de un an, se pot ntoarce s predea, beneficiind de aceleasi drepturi ca si nainte. Asta dac restructurarea din educatie nu „dizolv” posturile si normele didactice fr noim. „Pe lng cele 41 de concedii fr plat solicitate pentru nevoi personale, la Inspectorat s-au mai primit si 17 cereri pentru specializarea (studii postuniversitare, n.r.). Indiferent de motivul invocat, atunci cnd vor reveni din concediu si vor gsi intact postul. Concediul fr plat nu este un criteriu luat n calcul la reducerea normelor didactice din judet. Exist niste legi n vigoare si noi tinem cont de ele, nu putem s disponibilizm pe cineva pentru c a profitat de un drept de-al su prevzut n legislatie”, nea spus inspector scolar Elena Fociak, purttorul de cuvnt n cadrul ISJ Vaslui. Tot n 2009, ISJ Vaslui a mai acordat si 156 de concedii de maternitate (pe o perioad de doi ani). Si aceste cadre didactice pot profita, pentru ca n acest timp s ncerce alte locuri de munc mai bine pltite. ns, multi aflati n acest caz chiar stau acas pentru a avea grij de noii nscuti. Stiu c, acum, cu greu se mai gseste un loc de munc pe placul lor, n Romnia sau alte tri din Europa. Nu este deci exclus, ca mcar pe perioada crizei, numrul celor care si vor mai lua concediu nepltit s scad, ba chiar dintre cei plecati s se rentoarc la vechile lor posturi.
