31% mai putine cuvinte

�ntr-o tar� a c�rui presedinte a declarat c� presa a beneficiat de at�ta libertate „c�t� a dorit s�-si ia”, guvernul aceluiasi presedinte discut� despre impozitarea sumelor provenite din drepturi de autor si a altor venituri obtinute �n baza unor conventii civile sau contracte de colaborare. Era normal s� se �nt�mple asa: dup� inepta intentie de a impozita hamburgherii si shaormele, si talentul actorilor, creativitatea sau munca de documentare a jurnalistilor trebuiau taxate. Cu 31%. Pentru premier pare s� nu conteze c� sumele pe care bugetul de stat le-ar colecta de la jurnalisti �n urma acestei m�suri sunt infime si nu ar schimba cu nimic starea (proast� a) economiei rom�nesti. Evident, pentru premier nu conteaz� nici faptul c�, pentru o pres� rom�neasc� aflat� �n pragul falimentului, acest impozit poate fi br�nciul final. Campania electoral� a trecut, �nchideti ziarele, radiourile si televiziunile! Se �nt�mpl� chiar sub ochii nostri: nume mari (Ziua, Gardianul, Cotidianul) au iesit din joc. Vor urma si alte ziare, agentii de pres� etc.. Dincolo de drama propriu-zis� a disparitiei unor locuri de munc�, moartea ziarelor sau televiziunilor este chiar mai dureroas�. Dup� zece ani petrecuti �n brans�, iertati-m� dac� v�d si simt mai degrab� pumnul �n bot, dec�t „g�ndirea economic�” a lui Boc. P�i, nu spune B�sescu? Presa a avut c�t� libertate a vrut s�-si ia! Acum, dac� vreti s� mai editati, pl�titi (statului) mai multi bani! Centrul de greutate al discutiei este sau trebuie s� fie libertatea presei, a cuv�ntului �n general. Nu-mi propun s� dezvolt tema, dar c�teva mentiuni tot trebuie s� fac. Evident, presedintele B�sescu a gresit c�nd a f�cut respectiva remarc�. Nu trebuia s� sublinieze un aspect care tine de normalitate (anume faptul c�, �n timpul mandatului s�u, presa a fost liber�). Asa trebuie s� fie, libertatea de a scrie (si, pe cale de consecint�, cea de a citi) nefiind cu voie de la cineva. Dac� totusi a rostit acele cuvinte, a f�cut-o tocmai pentru a se delimita de acuzatiile care i-au fost aduse �n acest sens. Relatiile tensionate cu jurnalistii, polarizarea mass-media �n „pro” si „contra” B�sescu, toate aceste elemente au contribuit din plin la fundamentarea exprim�rii prezidentiale. Evident, nu B�sescu este de vin�. Nu numai el. Responsabili de ajungerea �n acest punct mort sunt si criticii �nr�iti (unii chiar absurzi) ai presedintelui, precum si zelosii (la fel de absurzi, dac� nu si mai si). O nou� clas� de pupincuristi s-a ridicat pe ruinele celor care �l sl�veau (cu o oarecare moderatie, as spune) pe Adrian N�stase. Pe vremea acestuia, se spunea c� presa nu era (at�t de) liber�. C�t de liber� a fost si este pe vremea lui B�sescu? Chiar mai putin. Cititorii sunt mai selectivi, mai inteligenti si mai intransigenti – culmea, si presa a contribuit la educarea lor. Paradoxal este c�, �ntr-o tar� de majoritari „contra”, presa „pro” va reusi s� treac� vie de criz�. Pericolul ascuns �n m�sura lui Boc este c� vom fi obligati s� facem concesii din ce �n ce mai mari pentru a r�m�ne pe piat�. Nu vom (mai) critica puterea, pentru c� puterea va deveni principalul furnizor de publicitate. Dac� se va �nt�mpla asa, va fi pentru c� r�ndurile acestea sunt cu 31% mai scumpe. Dar, cu acest impozit pe ele, vor fi cu 31% mai putin valoroase. �mi doream s� fi fost invers.

P.S.: �n mod normal, acest text trebuia s� fie cu 31% mai lung. L-am scurtat tocmai pentru a amortiza impozitul. Sper s� m� �ntelegeti.