Consiliul Judetean pune totul pe verde

Patru comune vasluiene au depus dosare de finantare pentru �mp�durirea a circa 183 hectare de terenuri degradate. Suma total� solicitat� de prim�rii pentru a deschide santierele de �mp�duriri se ridica la 6 milioane de lei, din care peste 4,7 milioane lei vor veni de la Fondul de Mediu. Dac� proiectele vor primi �und� verde�, se va trece la �ntocmirea contractelor de asociere cu cele patru localit�ti – Stefan cel Mare, Cod�esti, Rebricea si F�lciu – si se va �ncepe plantarea puietilor. �ntreaga campanie de salvare a terenurilor aride a fost coordonat� de Consiliul Judetean Vaslui, institutia analiz�nd nevoile din judet, identific�nd zonele degradate si ajut�nd la realizarea documentatiilor. Din nefericire, judetul nostru p�timeste mult la capitolul verdeat�. Cu peste 70.000 de hectare terenuri degradate si o suprafat� de p�duri de numai 13% din teritoriu, Vasluiul este amenintat de fenomenul desertific�rii.

Consiliul Judetean (CJ) Vaslui a depus la Administratia Fondului de Mediu patru dosare de finantare pentru �mp�durirea unor terenuri agricole degradate. Sprafata total� pentru care se solicit� sprijin financiar este de circa 183 hectare, din care 70,82 hectare �n comuna Stefan cel Mare, 50 hectare �n F�lciu, 31.2 hectare �n Cod�esti si 30.64 hectare �n Rebricea. Valoarea total� a proiectelor depuse este de 6 milioane de lei, din care finantarea solicitat� se ridica la suma de 4.720.198 lei. Diferenta de bani reprezint� contributia proprie �n numerar si �n natur� a autorit�tilor locale si a CJ Vaslui. Mihaela Chircu, directorul Directiei de Integrare European� din cadrul CJ Vaslui, a precizat c�, dup� ce documentatiile vor fi aprobate, urmeaz� s� se �ntocmeasc� contracte de asociere cu cele patru comune si se va semna contractul de finantare cu Administrat ia Fondului de Mediu. �Tot programul se deruleaz� prin intermediul Consiliului Judetean Vaslui, institutia noastr� r�spunz�nd de derularea procedurii de achizitii, a lucr�rilor, de finantarea cheltuielilor etc.�, a precizat Mihaela Chircu. Potrivit procedurilor de desf�surare, CJ Vaslui a coordonat toate actiunile de la nivelul judetului. Este vorba despre o analiz� detaliat� a nevoilor din teritoriu, prin care s-au identificat zonele care sunt cele mai degradate. Tot CJ Vaslui a efectuat selectia perimetrelor care sunt incluse �n program si a coordonat �ntocmirea dosarelor. �Consiliul Judetean a aprobat, prin Hot�r�rea nr. 114 din 10 septembrie 2009, participarea la programul de �mbun�t�tire a calit�tii mediului pentru �mp�durirea terenurilor agricole degradate�, a explicat Mihaela Chircu (foto). 24 milioane de euro pentru �mp�duriri Dup� ce initial programul urma s� se finalizeze la sf�rsitul lunii septembrie, autorit�tile au prelungit termenul final p�n� la data de 15 octombrie. Ministerul Mediului a alocat pentru acest proiect aproape 24 de milioane de euro, estim�nd c� vor fi plantati circa 45 milioane de copaci. Programul vizeaz� �mp�durirea zonelor rurale si a celor de la marginea oraselor, pentru a diminua efectele secetei si a limita desertificarea. �n prezent, la nivelul judetului Vaslui exist� peste 70.000 hectare de terenuri degradate. Grav este c�, �n fiecare an, suprafata arid� creste, iar impactul direct asupra mediului �nconjur� tor este dramatic. Nisipurile �nghit suprafet e arabile valoroase, microclimatul necesar precipitatiilor dispare, �n timp ce seceta si procesul de desertificare pun �n pericol comunit�tile locale. Mai mult, judetul nostru duce �n spate o povar� extrem de grea, care va fi fatal� pentru generatiile viitoare. Dac� media pe tar� este de 26,3%, din suprafata total� a judetului nostru doar un procent de 13% este acoperit de p�duri. Sudul judetului Vaslui este cel mai expus la pericolul transform�rii �ntr-un veritabil desert. Zone precum B�rlad si Epureni sunt favorite s� fie acaparate de suprafete aride, f�r� viat�. Ocolul Silvic Epureni mai administreaz� �n prezent doar 16.000 hectare de p�dure, �n timp ce, la Ocolul Silvic B�rlad, vegetatia forestier� se �ntinde pe o suprafat� de numai 10.000 de hectare. Pentru a putea vorbi de vegetatie din belsug, �n respectivele areale p�durea ar trebui s� reprezinte 35% din suprafata total�. Din p�cate, dup� retroced�ri succesive si un jaf f�r� margini, azi, p�durile mai sunt �n picioare pe o suprafat� de numai 7%.