Congelati �n banci!

Pentru c� autorit�tile locale nu sunt interesate de soarta copiilor, nu au bani sau abia au �nceput s� „studieze” problema �nc�lzirii unit�tilor scolare �n sezonul rece, sute de elevi si prescolari din 11 comune vasluiene risc� s� se congeleze �n b�nci. Si, cum bugetele locale abia fac fat� cheltuielilor cu salariile, sunt slabe sperante c� situatia �si va g�si o rezolvare.

Nici bine nu a �nceput anul scolar, c�, deja frigul a luat prin surprindere pe toat� lumea. Numai �n ultimele zile, temperaturile au fost at�t de sc�zute, at�t noaptea, c�t si ziua, �nc�t prescolarii si elevii au �nceput s� tremure prin b�nci. Curios este c� vremea rece nu este de durat�, ci alterneaz� cu soarele si temperaturile destul de ridicate. �ns�, dup� cum avertizeaz� meteorologii, vara si-a spus ultimul cuv�nt si de-acum iarna �si intr� �n drepturi. Ca �n fiecare an, primii afectati de vremea rece sunt copiii si persoanele �n v�rst�, care au sistemul imunitar ceva mai sl�bit. �n ceea ce-i priveste pe copii, de �nc�lzirea lor �n mediul familial se ocup� p�rintii, iar �n unit�tile de �nv�t�m�nt, autorit�tile locale. P�n� la aceast� or�, din cele aproximativ 170 de unit�ti scolare cu personalitate juridic� din judet, aproape toate din localit�tile urbane sunt preg�tite s� asigure c�ldura �n s�lile de clas�. Este vorba despre 69 de astfel de institutii cu personalitate juridic� din Vaslui, B�rlad, Husi, Negresti si Murgeni. Conform inspectorului scolar de management educational Elena Fociak, exceptie face doar o scoal� din Husi. „�n orase, unde combustibilul folosit este gazul metan, toate unit�tile de �nv�t�m�nt sunt preg�- tite pentru a da drumul la c�ldur� dac� temperaturile continu� s� fie sc�zute. Din c�te am aflat, numai o scoal� din Husi ar avea o problem� cu centrala termic�, dar sper ca Prim�ria s-o rezolve la timp si elevii s� nu sufere de frig”, ne-a spus inspectorului scolar Elena Fociak. Pe de alt� parte, 11 unit�ti scolare cu personalitate juridic� din mediul rural stau �nc� �n suspans, deoarece fie nu au deloc rezerve de combustibil lemnos pentru �nc�lzirea sobelor �n aceast� iarn�, fie au doar 30 sau 40% din necesar, asa cum este cazul la dou� dintre acestea. �ngrijor�tor este faptul c�, pe l�ng� acestea, copiii din alte aproape 30 de scoli sau gr�dinite aflate �n structura celor 11 unit�ti sunt �n pericol de a �ngheta la ore. Este vorba despre Scoala cu clasele I-VIII Parpanita (cu 5 scoli �n structur�, f�r� combustibil), Scoala cu clasele I-VIII Averesti (cu 4 scoli �n structur�, f�r� combustibil), Scoala cu clasele I-VIII D�nesti (cu 4 scoli �n structur�, f�r� combustibil), SAM Epureni (cu 8 scoli �n structur�, f�r� combustibil), Scoala cu clasele IVIII G�gesti (cu 3 unit�ti scolare �n structur�, f�r� combustibil), Scoala cu clasele I-VIII Grivita, Scoala cu clasele I-VIII Ib�nesti (3 scoli �n structur�, f�r� combustibil), SAM Solesti (cu 2 scoli �n structur�, f�r� combustibil), Scoala cu clasele I-VIII Stefan cel Mare (cu 3 scoli �n structur�, f�r� combustibil). Pe l�ng� acestea, Scoala cu clasele I-VIII V�leni si o alta aflat� �n structur� (cea din Moara Domneasc�) dispun doar de 40% din necesarul de lemne, iar Scoala cu clasele I-VIII Vulturesti si alte trei subordonate dispun de 30% din combustibil. „Deocamdat�, nu avem realizat� o situatie complet�. Urmeaz� s� mai primim informatii luni (ast�zi, n.r.) de la ultimile unit�ti scolare. �ns�, din ceea ce avem p�n� acum, motivele invocate de directorii acestora pentru nepreg�tirea de iarn� sunt variate. Primul ar fi faptul c� unele prim�rii nu dispun de fondurile necesare pentru achizitionarea de lemne si altele nici m�car nu au organizat licitatii. De asemenea, am fost informati c� autorit�tile locale din unele localit�ti rurale abia deacum se preg�tesc s� abordeze problema, un alt motiv fiind faptul c� Ocolul Silvic nu are mas� lemnoas� la dispozitie”, a �ncheiat inspectorul scolar Fociak. Cum factura la gaz este pl�tit� de prim�rii iar banii pentru lemne sunt asigurati de la bugetele locale, fiecare consiliu local decide c�nd va �ncepe furnizarea c�ldurii �n scoli. Astfel, este posibil ca elevii din comunele cele mai s�race s� �nghete serios �n b�nci p�n� ce sobele vor „dudui”, deoarece bugetele acestora abia dac� pot acoperi salariile functionarilor publici si a cadrelor didactice.