De ce nu-s m�ndru ca sunt rom�n

„M�ndria de a fi rom�n”, o �ncercare nefericit� a presedintelui B�sescu de a mai oferi o tem� „grea” discutacilor si analistilor de la TV sau de aiurea, a esuat lamentabil. C�teva zile la r�nd, presedintele a �ncercat s� impun� ca prioritar� pe agenda public� „rusinea de a fi rom�n” si scurt�tura „ziaristii care denigreaz� valorile nationale”. Si tema tinerilor, care nu respect� istoria si frumusetile patriei etc. etc. Cam trist exercitiul propus de presedintele statului. �n mod normal, nu mi-as rupe c�teva minute din rutina zilnic� pentru a nota pe marginea mai noilor si foarte �naltelor preocup�ri ale lui Traian B�sescu. Basca, nici eu nu debordez de m�ndria de-a fi rom�n. Ba, c�nd eram copil, �mi minteam prietenii c�-s american. Nu prea stiam ce �nseamn�, dar nu eram rus, iar asta, la vremea respectiv�, p�rea s� fie ceva foarte important. �n orice caz, la Vaslui, discutiile despre eventualele patriotisme p�lesc �n fata unor preocup�ri mai m�runte si, se vede treaba, deloc prezidentiale, cum ar fi „lipsa locurilor de munc�”, „s�r�cia” si alte asemenea „prostii”, toate nedemne de atentia presedintelui. Totusi, parc� regret c� vasluianul nu pare s� rezoneze cu dimensiunea „cosmic�” a agendei lui Traian B�sescu. Om fi prea mici si prea „prosti” pentru a medita pe marginea „m�ndriei de a fi rom�n”? De fapt, suntem prea… rom�ni. Bine riposta Plesu, �ntorc�nd pe dos logica b�sescian�: „Nu te-a �ntrebat nimeni dac� vrei s� te nasti rom�n si n-ai fost declarat rom�n de un juriu care ti-a evaluat, �n prealabil, virtutile”. B�sescu se comport� de parc� a „meritat” calitatea de rom�n; de parc�, �n general, orice rom�n care este m�ndru c� are aceast� calitate a f�cut ceva exceptional. Apoi, mai zice presedintele, cu trimitere la tineri, „(…) avem o problem� (…) ati v�zut cum vorbesc c� le e sc�rb� de Rom�nia, c� ar vrea s� plece”. Traian B�sescu nu vrea s� plece. Normal, el e presedintele c�pitan de nav�, iar c�pitanul p�r�seste ultimul corabia, inclusiv corabia patriotismului. Care, e drept, cam ia ap�: tinerii (si nu numai ei) pleac� din tar�. Nu s-au s�turat de Stefan cel Mare sau de Br�ncusi, ci de s�r�cie. Ajunsi �n Spania, nu-l caut� pe Picasso, �n �ncercarea disperat� de a deveni peste noapte spanioli m�ndri, ci bat recordul la c�psuni vitez�. Sunt de acord cu voi; nu ies din locurile comune ale ultimelor zile, dar fac, totusi, un pas mai departe si caut r�spuns la �ntrebarea: de unde subita preocupare a presedintelui pentru astfel de teme? At�t de proast� s� fie imaginea Rom�niei �n lume, �nc�t B�sescu, �n �ncercarea de a g�si un responsabil (altul dec�t domnia sa, evident), culpabilizeaz� c�teva milioane de rom�ni? Dac� avem �n vedere acuzatiile care i-au fost aduse, de c�teva luni �ncoace, r�spunsul vine repede. Din punct de vedere diplomatic, Rom�nia este izolat� iar seful statului nu este primit de nici o cancelarie important�. Deci, B�sescu este incapabil s� rezolve problema de imagine pe care o are si o transfer� t�rii pe care a conduso �n ultimii aproape cinci ani. Rom�nilor autoexilati sau „sc�rbiti” de Rom�nia. Sau, merg�nd nu mai departe de art. 80 din Constitutie, poate ce-l doare cu adev� rat pe B�sescu este faptul c� presedintele Rom�niei, care „reprezint� statul rom�n (…)” si „(…) exercit� functia de mediere �ntre puterile statului, precum si �ntre stat si societate”, nu reprezint� mai nimic si mediaz� si mai putin?! Este clar c� �ntre rom�nii „sc�rbiti” de faptul c� sunt rom�ni si stat exist� o pr�pastie. �n ultimul moment, presedintele si-a propus s� apropie malurile. Dar a uitat ceva: dac� tr�iam cu adev�rat bine, el nu mai propunea tema iar eu nu as mai fi scris aceste r�nduri.