n aceast var, fermierii vasluieni au secerat mai mult pierderi si neputint. n loc de profit si planuri de afaceri pentru viitor, agricultorii se lupt cu comisiile de evaluare si cu o legislatia stufoas. Seceta a calamitat din plin parcelele din tot judetul, pagubele nregistrate la cerealele pioase fiind uriase. La ultima estimare, 65.466 hectare de culturi agricole erau afectate de secet, valoarea estimat a pierderilor fiind de peste 53,8 milioane de lei. Lipsa precipitatiilor a lovit extrem de puternic cultura de gru, recolta realizat fiind cu 53% mai mic, comparativ cu anul trecut. n cifre, pierderile fat de 2008 se ridic la nu mai putin de 106.720 de tone. Silozurile sunt mai mult goale, banii pentru reluarea ciclului agricol lipsesc, iar sperantele pentru evitarea falimentului sunt despgubirile. Seceta sever din ultimele luni a dijmuit grav productia de cereale pioase. Dac n 2008, fermierii se ludau cu recolte record, n aceast var, secerisul a adus mai mult tristete. Pierderile provocate de lipsa apei din sol sunt imense, iar sansele de recuperare a banilor sunt foarte mici. Potrivit ultimei informri cu privire la situatia culturilor afectate de seceta excesiv, nu mai putin de 43.023 hectare de gru nregistrau pierderi de peste 50%, iar pe 2.287 hectare, gradul de dunare este sub 50%. n total, la nivelul ntregului judet au fost calamitate de secet 65.466 hectare de culturi de toamn, dar si cele semnate n prim- var. La o ultim estimare a specialistilor agricoli, pagubele contabilizate de fermierii vasluieni se ridicau la suma de 53,8 milioane de lei. n fata prpdului, nu au scpat nici mcar suprafetele pe care s-au efectuat lucrrile conform cerintelor tehnologice (preg- tirea solului, seminte certificate, erbicidat etc). Practic, la ncheierea campaniei de recoltare la gru, secar si triticale, care s-a finalizat la 31 iulie, productia realizat s-a njumttit comparativ cu anul precedent. La cele 65.162 hectare sem nate cu gru, productia medie realizat a fost de 1.880 kilograme/hectar, fat de 4.130 kilograme/hectar n 2008. Mai exact, lucrtori din agricultura vasluian au constatat un minus de 2.250 de kilograme pe fiecare hectar semnat. Cum era de asteptat, la o astfel de diminuare a recoltei, hambarele au rmas aproape goale. De la o productia total obtinut n 2008 de 229.209 tone, n aceast var, s-au strns de pe cmpuri numai 122.489 de tone. Cu alte cuvinete, n numai dou luni n care nu a czut nici un stop de ploaie, agricultura vasluian a decontat 106.720 tone de gru. Dac lum n considerare si faptul c, fat de anul trecut, au fost nfiintate n plus 9.660 hectare cu gru, esecul sectorului agricol este dramatic.
Cum ne-a lovit prpdul
n judetul Vaslui, n toamna anului 2008 au fost semnate 89.999 hectare culturi de toamn, din care 65.345 hectare cu gru. Evolutia strii de vegetatie a culturilor a fost bun att n perioada de toamn, ct si n cea de iarn. Pn n luna martie, regimul de precipitatii s-a ncadrat n limitele normale, ns ncepnd cu luna aprilie, situatia a nceput s se agraveze treptat. Practic, n lunile aprilie si mai sau nregistrat cantitti de precipitat ii foarte mici, respectiv de 18,8 litri/metrul ptrat (l/mp), fat de media multianual de 94,7 l/mp. Cea mai afectat de secet este zona de sud a judetului, unde cantitt ile de precipitatii nregistrate n cele dou luni au foarte mici, cu perioade fr precipitatii de pn la 22 de zile. Cu situatia cea mai grav sau confruntat culturile de toamn, ntruct fenomenul de secet s-a instalat n momentul cnd plantele aveau cel mai mare consum de ap. Pe lng seceta din sol, fenomenul s-a accentuat si din cauza secetei atmosferice, a temperaturilor foarte ridicate, care au determinat ofilirea plantelor. Nici culturile de primvar nu au scpat n totalitate de efectele secetei, n special n sudul judetului, unde rezerva de umiditate din sol a variat ntre plafonul minim de ap si coeficientul de ofilire.
2008, o frumoas amintire
Poductia de cereale pioase realizat n 2008, la nivelul judetului Vaslui, a fost una din cele mai mari de dup Revolutie. Ca niciodat, lucrtorii din agricultur au beneficiat la timp de precipitatii suficiente si temperaturi constante, care au favorizat executarea n conditii bune a lucrrilor de sezon. nc din toamna anului 2007, umiditatea din sol a permis pregtirea corespunz toare a patului germinativ si efectuarea nsmntrilor n perioada optim. Folosirea smntei certificate, solicitat fermierilor la acordarea subvent iei pentru nfiintarea culturilor, a avut, de asemenea, un rol hotrtor. Culturile au rsrit uniform, cu o densitate a plantelor care a permis obtinerea unui randament maxim. n acest an, productia pe care o preconizm la cereale pioase este foarte bun. Spre exemplu, pe 70% din suprafata semnat cu gru, se va realiza o productie cuprins ntre 4.800 – 5.500 kilograme/hectar, spuneau la vremea respectiv reprezentant ii Directiei pentru Agricultur si Dezvoltare Rural Vaslui. La fel de remarcabile au fost si productiile la celelalte culturi de pioase: orz, orzoaic de toamn, orzoaica de prim var etc.
