Legea accesului la informatii publice, doar pe h�rtie

39% dintre cet�tenii Rom�niei au auzit despre existenta legii privind liberul acces la informatii de interes public, �ns� mai putin de 1 din 5 rom�ni s-au folosit vreodat� de prevederile legii. Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicit�tii rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat �n cadrul unui proiect cu finantare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006/018-147.01.02, intitulat Informatia de interes public – un drept fundamental, nu o favoare, derulat �n parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cercetarea, care s-a desf�surat �n perioada 20 – 29 aprilie a.c. pe un esantion de 1033 de persoane, reprezentativ la nivel national, cuprinde informatii despre percep- tia rom�nilor referitoare la dreptul la informare si cunostintele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispozitie pentru a obtine informatii de interes public de la autorit�ti. Conform sondajului, 68% dintre rom�ni cred c� dreptul la informare este foarte important, situ�ndu-se, totusi, �n urma unor alte drepturi pe care rom�nii le consider� mai importante, cum sunt: dreptul la integritate fizic�, dreptul la ap�rare �n justitie, dreptul de proprietate sau dreptul de a alege si a fi ales. 41% dintre rom�ni cred ca accesul la informatii privind activitatea institutiilor publice din Rom�nia este mai degrab� dificil, iar 42% cred c� autorit�tile publice, atunci c�nd furnizeaz� informatii despre activitatea proprie, o fac de o manier� insuficient�. La �ntrebarea privind care este, �n opinia cet�tenilor, institutia cea mai lipsit� de transparent� �n comunicare, un sfert dintre respondenti (25%) au r�spuns Guvernul si 23% – Parlamentul. Mai mult de jum�tate dintre rom�ni (52%) sunt interesati de activitatea Prim�riei din localitate, urmat� la distant� considerabil� de Presedintie – de a c�rei activitate sunt interesati 12% dintre cet�teni si consiliul local (11%). Aspectele �n leg�tur� cu care rom�nii se arat� cei mai interesati s� afle informatii sunt: taxele si impozitele (50%), modul �n care sunt cheltuiti banii publici (49%), legi, regulamente si decizii adoptate de respectiva autoritate (34%). Atunci �ns� c�nd se intereseaz� despre activitatea conduc�torului unei institutii – respectiv Presedinte, Ministri sau Primar – precum si despre activitatea parlamentarilor, majoritatea rom�nilor sunt mai degrab� interesati s� urm�- reasc� respectarea promisiunilor din campania electoral�, �n timp ce un procent mai mic (�n medie sub 25%) sunt interesati de activitatea institu- tional� propriu-zis�. Peste jum�tate dintre cei chestionati (54%) declar� c� au solicitat cel putin o dat� o informatie public� unei autorit�ti/institutii �n ultimul an (f�r� s� fie constienti neap�rat c� fac acest lucru �n temeiul unei legi), cele mai multe dintre aceste solicit�ri fiind adresate verbal, la sediul institutiei. �n 85% din cazuri, cel care a solicitat informatia a primit r�spuns. �n opinia cet�tenilor, cele mai eficiente metode pentru a avea acces la informatii/documente oficiale sunt: solicitarea acestora pe cale oficial� (49%), s� ai cunostinte �n institutia respectiv� (25%) sau cunoasterea unor persoane cu functii de conducere �n institutia respectiv� (22%). �n ce priveste cunostintele privind dreptul la informatie, 39% dintre cei chestionati declar� c� stiu de existenta legii privind liberul acces la informatiile de interes public, dintre acestia 45% afirm�nd c� au folosit cel putin o dat� legea pentru a solicita informatii unei autorit�ti/institutii publice. Profilul cet�teanului care cunoaste �ntr-o m�sur� mai mare legea este cel al categoriei de v�rst� 31 – 45 de ani, cu educatie superioar�, mediu de rezident� urban. Este de remarcat faptul c� distributia respondentilor care au dovedit o mai bun� cunoastere a legii pe regiuni indic� o diferent� pozitiv� �n orasele mici si medii (�ntre 30.000 – 100.000 locuitori), �n timp de �n orasele mari si �n Bucuresti cunoasterea legii este semnificativ sub medie, conform sondajului. Majoritatea cov�rsitoare a celor chestionati (86%) sunt de p�rere c� ar trebui s� existe sanctiuni mai severe pentru autorit�tile care nu comunic� informatii atunci c�nd li se solicit�, dintre acestea cel mai frecvent mentionate fiind: t�ierea din salariul functionarului public responsabil (39%), avertisment aplicat functionarului (32%), aplicarea unei amenzi institutiei (20%). Cercetarea este prima de acest gen care evalueaz� eficienta instrumentelor legale pe care le are la dispozitie cet�teanul pentru a afla informatii de interes public. Parte dintre aspectele relevate – �n special cele legate de dificult�t ile de ordin practic, dar si de perceptiile privind solutiile �neoficiale� de obtinere a informatiilor ca fiind �nc� eficiente – ar trebui s� stea pe viitor �n atentia Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), institutie abilitat� s� faciliteze optimizarea comunic�rii guvernamentale si cresterea transparentei �n administratia public� si care are datoria de a �si asuma un rol activ �n corectarea acestor derapaje de natur� functional�.