Copilul, un lux

Vasluienii nu mai fac copii. Si mai dureros este faptul c� foarte multe familii tinere nici nu au de g�nd s� fac� un astfel de pas, �n viitorul apropiat. Viata pe credit, precum si lipsa unor locuri de munc� bine pl�tite au pus practic lac�tul pe maternit�ti. Cresterea unui copil a devenit o sarcin� greu de onorat, iar tinerii care lucrez� �n afara judetului nu doresc ca cei mici s� le spun� „nene”. Dac� �n a doua partea a anului 2008 optimismul populatiei aducea pe lume tot mai multi bebelusi, �n acest an, povestile de viat� s-au schimbat. Mai mult se moare dec�t se naste, iar criza are toate atuurile psihologice de partea ei, l�s�nd c�rucioarele goale. Sporul natural al populatiei este �n c�dere liber�, �n luna aprilie �nregistr�ndu-se un minus de 78 persoane. Datele statistice arat� foarte clar: vasluienii nu mai sunt interesanti s� fac� copii. Dup� ce �n a doua jum�tate a anului trecut num�rul nasterilor s-a reabilitat semnificativ, �n 2009, sporul natural a intrat din nou pe un minus dureros. Cu fiecare lun� trecut�, se moare tot mai mult si, tot cu fiecare lun�, vasluiencele ajung �n num�r din ce �n ce mai mic la maternit�ti. Nici majorarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, trusoul pentru nou-n�scuti sau promisiunea major�rii alocatiilor de stat nu au determinat stoparea eroziunii demografice. Impactul psihologic devastator produs de criza economic�, somajul ridicat si amenint�rile aproape zilnice cu disponibiliz�ri au dat peste cap planurile maternale. Obiectivul cel mai de pret al tinerilor a devenit men- tinerea locului de munc�, pentru ca, �n acest fel, obligatiile financiare la creditele contractate s� poat� fi onorate. Pentru multe familii tinere cresterea unui copil a devenit o sarcin� aproape imposibil�, iar cei care �si mai permit s� aduc� pe lume un copil detin anumite garantii materiale. Pe acest fundal de ne�ncredere, momentul mult dorit de a avea un bebelus este am�nat la maxim, �n speranta asigur�rii unei stabilit�ti financiare. Din nefericire, astfel de eforturi de emancipare material� duc de cele mai multe ori la esec. �ntr-o regiune slab dezvoltat�, cu salarii mult sub media pe tar� si o ofert� a locurilor de munc� limitat� si redus� la c�teva tipuri de meserii, fericirea de a avea un copil este greu de �mplinit. „Conditiile de trai de la noi sunt foarte grele. Pentru a-ti face ceva �n cas� trebuie s� te �mprumuti la banc�. �ncep�nd de la pampersi, rechizite scolare si termin�nd cu alte necesit�ti, pentru toate este nevoie de bani. Pentru c� �n oras nu sunt locuri de munc�, unul din membrii familiei lucreaz� �n alte zone si nimeni nu-si doreste, ca �n momentul c�nd tat�l bate la us�, copilul s�-i spun� nene”, nea spus o t�n�r� din Vaslui. Si, din nefericire, nu este singura care g�ndeste �n acest fel. Cu astfel de povesti de viat�, �n numai 20 de ani, dintr-un judet stindard �n ceea ce priveste rata natalit�tii la nivel national, Vasluiul se �nscrie acum pe un alt drum. Potrivit datelor oferite de Directia Judetean� de Statistic� Vaslui, miscarea natural� a populatiei a evoluat astfel: ianuarie (minus 51 persoane), februarie (minus 21), martie (minus 99), aprilie (minus 78).

O istorie dureroas�

�n anul 1990, judetul Vaslui se putea l�uda cu o natalitate de invidiat. �n acel an de referint�, �n Vaslui au fost �nregistrati 8.377 n�scuti vii, sporul natural fiind de 3.740 persoane. Ulterior, cu fiecare an, evolutia pozitiv� a num�rului populatiei a �nceput s� se diminueze accentuat, cauzele fenomenului fiind diverse. Principalul factor care a lovit din plin �n dorinta vasluienilor de a face copii a fost situatia material� tot mai precar�. Cu o industrie local� care nu s-a adaptat la principiile severe ale economiei de piat�, locurile de munc� au fost �n bun� parte pierdute. Astfel, numeroase familii s-au confruntat cu spectrul somajului prelungit, iar serviciile care au supravietuit au fost pl�tite cu mult sub media national� a salariului mediu brut. �n acest context, p�n� �n anul 2001, s-a ajuns la 6.331 n�scuti vii, sporul demografic natural reduc�ndu-se la 149 persoane. Dup� acest an, pe l�ng� lipsa unui reviriment economic mult asteptat, la ruinarea sporului natural local a contribuit si emigratia masiv� �n t�rile din Uniunea European�. �n general, �n primele valuri ale celor care au plecat sau aflat persoane tinere si chiar familii �ntregi, lipsite de orice prespectiv� de viat�. Dac� �n t�rile de resedint� rom�nii au fost primiti cu bratele deschise, golul l�sat �n tar� s-a ad�ncit constat si continu� s� fie o amenintare real� pentru viitor. Astfel, �n doar 18 ani, judetul Vaslui a ajuns s� cunoasc� un spor negativ al populatiei extrem de violent. Este vorba de un minus de 3.389 persoane, ceea ce �nseamn� o sc�dere de peste 90% a natalit�tii!