Mai putin de 20% din spitalele din Romnia sunt consolidate astfel nct s fac fat unui dezastru, iar restul de 80% nu ar putea rezista unor catastrofe naturale, pentru c nu au amenajate unitti de primiri urgente, a declarat, ieri, Ion Bazac, ministrul Snttii, de Ziua Mondial a Snttii. La Vaslui, singura cldire care ar face fat unui cutremur de amploare este cldirea nou a Spitalului Judetean de Urgent. Expuse riscului sunt cldirile n care functioneaz Sectia TBC, precum si cldirea cunoscut de vasluieni drept spitalul vechi, n care functioneaz sectiile de psihiatrie, dermatologie si contagioase. Mult mai bine stau lucrurile din punctul de vedere al amenajrii Unittii de Primire Urgente (UPU). Logistic, adic din punctul de vedere al medicamentelor si materialelor sanitare, precum si din punctul de vedere al aparaturii medicale, noi avem tot ce ne trebuie pentru a face fat unei astfel de situatii. Poate nu avem specialisti n urgente suficienti, dar nici o tar din lume nu are urgentis ti destui pentru un dezastru. n astfel de situatii, se mobilizeaz toti specialistii cu pregtire medical. Noi, n spital, lucrm si acum ca o echip si afirm, cu mna pe inim, c avem n Spitalul Judetean de Urgent Vaslui o echip de medici cu care, n cazul unei nenorociri, am putea face fat solicitrilor, a precizat dr. Carmena Piseru, seful UPU Vaslui.
Putine spitale ar face fat dezastrelor
Ion Bazac a precizat, ieri, c sunt multe spitale de urgent care nu ar putea face fat unui dezastru natural, demnitarul adugnd c, potrivit unei statistici a Bncii Mondiale din 2002, jumtate din unittile sanitare din Romnia ar fi afectate de un cutremur. Ministrul a fcut aceast declaratie n contextul n care cutremurul care a avut loc, luni, n orasul LAquila (de 60.000 de locuitori), capitala provinciei Abruzzo, situat la 100 de kilometri nord-est de Roma, a afectat chiar spitalul din localitate. n prezent, Ministerul Snttii are fonduri pentru consolidarea a 30 de spitale. La nivel global, numrul dezastrelor si a situatiilor de criz este n crestere. n 2008, au avut loc 321 de dezastre naturale la nivel mondial care au dus la moartea a 235.816 oameni numr de aproape patru ori mai mare dect media deceselor similare pentru anii 2001-2007. Dou catastrofe naturale majore au contribuit n special la cresterea acestei valori, ciclonul Nargys a ucis 138.366 persoane n Myanmar, iar cutremurul din regiunea Sichuan din China a condus la 87.476 decese conform UNISDR (United Nations International Strategy for Disaster Reduction). Potrivit specialistilor, tendint a de crestere a numrului evenimentelor de acest fel si a impactului acestora este cauzat de schimbrile climatice si de cresterea populatiei, de aglomerarea excesiv a oraselor si de existenta de cldiri si locuinte nesigure n caz de dezastre. Asia a fost cea mai afectat, nou din cele zece tri cu cel mai mare numr de decese cauzate de dezastre provenind de pe acest continent. Alturi de alte evenimente meteorologice, inundatiile au reprezentat una din cele mai frecvente cauze de dezastre naturale n 2008. Conflictele si rzboaiele au generat de asemenea mult suferint si decese n diferite tri ale lumii solicitnd la maximum capacitatea de rspuns a sistemelor sanitare potrivit unei prezentri a Organizatiei Mondiale a Snttii (OMS). Dezastrele au de asemenea un impact economic devastator, numai n 2008 acestea implicnd costuri de 181 miliarde de dolari mai mult dect dublul mediei anuale de 81 miliarde de dolari pentru anii 2001-2007. Astfel, cutremurul din Sichuan a produs pagube estimate de 85 miliarde de dolari, iar uragunul Ike, din SUA, de 30 miliarde de dolari. Desi n trile n curs de dezvoltare triesc numai 11% din oamenii expusi biografic dezastrelor naturale, n aceste tri au loc mai mult de 53% dintre decesele induse de aceste cauze la nivel mondial, potrivit raportului OMS. Diferenta dintre impactul unor dezastre similare n tri diferite arat c vietile multor oameni care triesc n trile n curs de dezvoltare pot fi salvate prin interventii adecvate iar cauza celor mai multe decese n astfel de situatii este lipsa msurilor adecvate luate la timp.
