Medicii de familie vor o finantare egala cu cea din 2008

Ca urmare a micsorãrii fondurilor bugetare alocate sãnãtãtii în 2009, Societatea Nationalã a Medicilor de Familie a emis un protest public si solicitã pãstrarea cel putin a aceleiasi foi de buget pentru medicina de familie si în acest an, în scopul continuãrii functionãrii si dezvoltãrii asistentei medicale primare si, de asemenea, cu scopul prevenirii falimentãrii cabinetelor medicale cu mai putin de 1.500 de asigurati înscrisi, adicã jumãtate din cabinetele medicale din tarã, fapt care ar putea duce la blocarea sistemului sanitar. Am constatat cu surprindere cã, desi pentru anul 2009 nu sunt prevã zute modificãri semnificative ale FNUASS, fondul alocat asistentei medicale primare este diminuat cu 40,69% fata de anul 2008, reducerea fiind cea mai drasticã, neegalatã de nici un alt sector din sãnãtate sau de un alt capitol prevãzut în buget. Pentru anul 2008 fondurile alocate asistentei medicale primare au reprezentat 9% din cota FNUASS pentru serviciile medicale. Proiectul de buget pentru 2009 prevede doar 5,4%, pentru asistenta medicalã primarã, cu toate cã în programul de guvernare al PSD s-a prevãzut pentru asistenta medicalã primarã un procent de 10-12%, iar PDL a prevãzut cresterea veniturilor personalului medical, ambele formatiuni prevãzând un procent de 6% din PIB pentru sãnãtate. Pe plan european medicina de familie beneficiazã de 12-15% din bugetele sãnãtãtii. O finantare a asistentei medicale primare de 5,4% înseamnã colapsul bazei piramidei sistemului de sãnãtate. Mai mult, prevederile pentru 2010, 2011 nu dau sanse nici mãcar norocosilor care vor supravietui în 2009. În acest sens dorim sã precizãm cã medicina de familie este segmentul de bazã si de prim impact pentru sãnãtatea întregii populatii. În cabinetele medicilor de familie se acordã minimum 50.000.000 de consultatii pe an. În toatã lumea, dezvoltarea medicinii de familie s-a dovedit singura solutie viabilã si eficientã pentru protectia populatiei si asigurarea serviciilor medicale de bazã. A distruge medicina de familie înseamnã sã distrugi sistemul de sãnãtate, ceea ce nici o societate nu-si poate permite. Medicul de familie este medicul de prim contact si este alãturi de pacientul sãu în toate aspectele vietii acestuia, de la nastere la cãsãtorie, de la botez si pânã la deces – omul sãnãtos, omul bolnav, omul care are nevoie de consiliere. 80% din consultatiile cronicilor si din retetele compensate acordate populatiei sunt efectuate de cãtre medicii de familie. Vaccinãrile, urmãrirea riscului de boalã sunt aspecte ale preventiei care apar- tin tot medicului de familie. Urmãrirea gravidei, a sugarului, supravegherea dezvoltãrii copilului, urgentele minore, supravegherea epidemiologicã (hepatite, TBC, gripã etc) sunt efectuate tot la nivelul cabinetelor noastre. Medicina de familie este o specialitate extrem de vastã, care implicã, în afara serviciilor medicale curative, si medicina omului sãnãtos, promovarea sã- nãtãtii, medicina comunitarã, profilaxia bolilor cu impact major asupra sãnãtãtii populatiei, aplicarea programelor nationale de sãnãtate, precum si o relatie specialã, de lungã duratã cu pacientii nostri. Medicul de familie este cel care a întocmit sau a contribuit esential la registrul national de boli cronice, de diabet, programele nationale de preventie, distribuirea laptelui praf, monitorizarea gravidei. Acestea sunt aspecte mai putin spectaculoase si nu apar în titlurile din mass media. Medicii de familie reprezintã mai mult de un sfert din medicii tãrii. Alãturi de ei lucreazã, si sunt plãtiti din aceleasi fonduri circa 20.000 de asistenti medicali. Colapsul cabinetelor înseamnã si afectarea întregului personal al cabinetelor medicale de medicinã de familie. Cabinetele de medicinã de familie sunt unitãti sanitare private. Existã o confuzie întretinutã între veniturile acestor unitãti sanitare si venitul medicului titular, care evident nu sunt unul si acelasi lucru. Mai mult, venitul cabinetului nu este similar salariului medicilor din sistemul bugetar. Din venitul unui cabinet, medicului titular ii revin cel mult 25-30% din venitul cabinetului. Un cabinet de medicinã de familie cu o structurã echilibratã de pacienti si care are înscrisi pe liste 1.500 de asigurati (media pe tarã) are un venit mediu în 2008, de 6.000 lei din plata per capita si un venit mediu de 1.000 lei din încasãrile per serviciu, la valorile punctelor corespunzãtoare foii de buget din anul 2008. Pentru buna functionare a cabinetului, sunt necesare cheltuieli în medie de 5.000 lei. Rezultã un venit brut de 2.000 lei, din care trebuie plãtite cheltuielile de asigurãri sociale, contributia la FNUASS si impozitul pe venit. Rãmâne un venit net lunar de 1.200 lei pentru anul 2008. În anul 2008, finantarea asistentei medicale primare a permis dezvoltarea cabinetelor medicale; medicina de familie a devenit mai atractivã si în acest an noii specialisti de medicinã de familie au început sã ocupe locurile descoperite de ani de zile, mai ales din mediul rural, preferând aceastã solutie în locul emigrãrii sau orientarii spre alte domenii paramedicale. În conditiile în care bugetul FNUASS pentru anul 2009 este aproximativ egal cu cel din 2008, în condit iile unui an de austeritate, întelegem stagnarea finantãrii asistentei medicale primare ca si în celelalte segmente. Asta nu înseamnã cã austeritatea sã se resimtã cu preponderentã în medicina de familie în conditiile în care, la unele subcapitole, creste procentul alocat cu pânã la 40%, iar la celelalte scãderea este cuprinsã între 5% si maximum 13%. Diminuarea bugetului cu 40% va duce la diminuarea venitului cabinetului cu un procent similar si va ajunge sub valoarea cheltuielilor necesare, în conditiile în care costurile mentionate ar rãmâne constante. Este ilegal sã micsorãm salariile angajatilor, iar cheltuielile sunt în bunã parte neinfluent abile (utilitãti, tipizate, dezinfectant i, cãldurã, energie electricã, telefoane, medicamente pentru urgente). Chiar cu o reducere drasticã a cheltuielilor, se va ajunge la închiderea a unui procent de 40-50% din cabinetele de medicinã de familie. Medicii si asistentele vor alege un alt drum, usor de prevãzut. Asta înseamnã însã si o deteriorare gravã a sistemului de sãnãtate si asa fragil, înseamnã cã o bunã parte a populatiei va rãmâne fãrã serviciile medicale de bazã. Vã rugãm sã analizati aceste aspecte si sã ne ajutati în rezolvarea unei situatii profund îngrijorãtoare pentru noi.