Medicii de familie vor o finantare egala cu cea din 2008

Ca urmare a micsor�rii fondurilor bugetare alocate s�n�t�tii �n 2009, Societatea National� a Medicilor de Familie a emis un protest public si solicit� p�strarea cel putin a aceleiasi foi de buget pentru medicina de familie si �n acest an, �n scopul continu�rii function�rii si dezvolt�rii asistentei medicale primare si, de asemenea, cu scopul prevenirii faliment�rii cabinetelor medicale cu mai putin de 1.500 de asigurati �nscrisi, adic� jum�tate din cabinetele medicale din tar�, fapt care ar putea duce la blocarea sistemului sanitar. Am constatat cu surprindere c�, desi pentru anul 2009 nu sunt prev� zute modific�ri semnificative ale FNUASS, fondul alocat asistentei medicale primare este diminuat cu 40,69% fata de anul 2008, reducerea fiind cea mai drastic�, neegalat� de nici un alt sector din s�n�tate sau de un alt capitol prev�zut �n buget. Pentru anul 2008 fondurile alocate asistentei medicale primare au reprezentat 9% din cota FNUASS pentru serviciile medicale. Proiectul de buget pentru 2009 prevede doar 5,4%, pentru asistenta medical� primar�, cu toate c� �n programul de guvernare al PSD s-a prev�zut pentru asistenta medical� primar� un procent de 10-12%, iar PDL a prev�zut cresterea veniturilor personalului medical, ambele formatiuni prev�z�nd un procent de 6% din PIB pentru s�n�tate. Pe plan european medicina de familie beneficiaz� de 12-15% din bugetele s�n�t�tii. O finantare a asistentei medicale primare de 5,4% �nseamn� colapsul bazei piramidei sistemului de s�n�tate. Mai mult, prevederile pentru 2010, 2011 nu dau sanse nici m�car norocosilor care vor supravietui �n 2009. �n acest sens dorim s� preciz�m c� medicina de familie este segmentul de baz� si de prim impact pentru s�n�tatea �ntregii populatii. �n cabinetele medicilor de familie se acord� minimum 50.000.000 de consultatii pe an. �n toat� lumea, dezvoltarea medicinii de familie s-a dovedit singura solutie viabil� si eficient� pentru protectia populatiei si asigurarea serviciilor medicale de baz�. A distruge medicina de familie �nseamn� s� distrugi sistemul de s�n�tate, ceea ce nici o societate nu-si poate permite. Medicul de familie este medicul de prim contact si este al�turi de pacientul s�u �n toate aspectele vietii acestuia, de la nastere la c�s�torie, de la botez si p�n� la deces – omul s�n�tos, omul bolnav, omul care are nevoie de consiliere. 80% din consultatiile cronicilor si din retetele compensate acordate populatiei sunt efectuate de c�tre medicii de familie. Vaccin�rile, urm�rirea riscului de boal� sunt aspecte ale preventiei care apar- tin tot medicului de familie. Urm�rirea gravidei, a sugarului, supravegherea dezvolt�rii copilului, urgentele minore, supravegherea epidemiologic� (hepatite, TBC, grip� etc) sunt efectuate tot la nivelul cabinetelor noastre. Medicina de familie este o specialitate extrem de vast�, care implic�, �n afara serviciilor medicale curative, si medicina omului s�n�tos, promovarea s�- n�t�tii, medicina comunitar�, profilaxia bolilor cu impact major asupra s�n�t�tii populatiei, aplicarea programelor nationale de s�n�tate, precum si o relatie special�, de lung� durat� cu pacientii nostri. Medicul de familie este cel care a �ntocmit sau a contribuit esential la registrul national de boli cronice, de diabet, programele nationale de preventie, distribuirea laptelui praf, monitorizarea gravidei. Acestea sunt aspecte mai putin spectaculoase si nu apar �n titlurile din mass media. Medicii de familie reprezint� mai mult de un sfert din medicii t�rii. Al�turi de ei lucreaz�, si sunt pl�titi din aceleasi fonduri circa 20.000 de asistenti medicali. Colapsul cabinetelor �nseamn� si afectarea �ntregului personal al cabinetelor medicale de medicin� de familie. Cabinetele de medicin� de familie sunt unit�ti sanitare private. Exist� o confuzie �ntretinut� �ntre veniturile acestor unit�ti sanitare si venitul medicului titular, care evident nu sunt unul si acelasi lucru. Mai mult, venitul cabinetului nu este similar salariului medicilor din sistemul bugetar. Din venitul unui cabinet, medicului titular ii revin cel mult 25-30% din venitul cabinetului. Un cabinet de medicin� de familie cu o structur� echilibrat� de pacienti si care are �nscrisi pe liste 1.500 de asigurati (media pe tar�) are un venit mediu �n 2008, de 6.000 lei din plata per capita si un venit mediu de 1.000 lei din �ncas�rile per serviciu, la valorile punctelor corespunz�toare foii de buget din anul 2008. Pentru buna functionare a cabinetului, sunt necesare cheltuieli �n medie de 5.000 lei. Rezult� un venit brut de 2.000 lei, din care trebuie pl�tite cheltuielile de asigur�ri sociale, contributia la FNUASS si impozitul pe venit. R�m�ne un venit net lunar de 1.200 lei pentru anul 2008. �n anul 2008, finantarea asistentei medicale primare a permis dezvoltarea cabinetelor medicale; medicina de familie a devenit mai atractiv� si �n acest an noii specialisti de medicin� de familie au �nceput s� ocupe locurile descoperite de ani de zile, mai ales din mediul rural, prefer�nd aceast� solutie �n locul emigr�rii sau orientarii spre alte domenii paramedicale. �n conditiile �n care bugetul FNUASS pentru anul 2009 este aproximativ egal cu cel din 2008, �n condit iile unui an de austeritate, �ntelegem stagnarea finant�rii asistentei medicale primare ca si �n celelalte segmente. Asta nu �nseamn� c� austeritatea s� se resimt� cu preponderent� �n medicina de familie �n conditiile �n care, la unele subcapitole, creste procentul alocat cu p�n� la 40%, iar la celelalte sc�derea este cuprins� �ntre 5% si maximum 13%. Diminuarea bugetului cu 40% va duce la diminuarea venitului cabinetului cu un procent similar si va ajunge sub valoarea cheltuielilor necesare, �n conditiile �n care costurile mentionate ar r�m�ne constante. Este ilegal s� micsor�m salariile angajatilor, iar cheltuielile sunt �n bun� parte neinfluent abile (utilit�ti, tipizate, dezinfectant i, c�ldur�, energie electric�, telefoane, medicamente pentru urgente). Chiar cu o reducere drastic� a cheltuielilor, se va ajunge la �nchiderea a unui procent de 40-50% din cabinetele de medicin� de familie. Medicii si asistentele vor alege un alt drum, usor de prev�zut. Asta �nseamn� �ns� si o deteriorare grav� a sistemului de s�n�tate si asa fragil, �nseamn� c� o bun� parte a populatiei va r�m�ne f�r� serviciile medicale de baz�. V� rug�m s� analizati aceste aspecte si s� ne ajutati �n rezolvarea unei situatii profund �ngrijor�toare pentru noi.