Cu taxa peste taxa

�n urma tensiunilor ap�rute �n ultimele zile �n leg�tur� cu bugetul prea mic alocat medicilor de familie s-a ajuns la un acord ce stabileste ca asiguratii s� pl�teasc� o mic� tax� at�t la medicii de familie, c�t si la spitale. Dac� pacientilor b�rl�deni nu le-a c�zut prea bine vestea, conducerea Spitalului Municipal de Urgent� „Elena Beldiman” din B�rlad o vede ca pe o surs� de venituri binevenite la bugetul propriu. Cu o conditie: spre deosebire de asazisa spag� dat� medicilor, coplata s� fie formal�. �n prezent, �n Rom�nia, exist� un singur prestator de asigur�ri de s�n�tate pentru marea majoritate a cet�tenilor. Cum lipseste concurenta, Casa National� de Asigur� ri de S�n�tate stabileste singur� plafoanele p�n� la care se deconteaz� cheltuielile f�cute cu pacientii at�t de spitale, c�t si de medicii de familie. Astfel, de multe ori, pacientii care pl�tesc asigur�ri de s�n�- tate se v�d nevoiti s� pl�teasc� fie integral unele servicii de care beneficiaz�, fie s� bage cuiva bani �n buzunar. Asta pentru c�, �n unele cazuri, alti pacienti, bolnavi mai grav, ajung s� beneficieze de mult mai multe fonduri dec�t pot ei s� cotizeze. Cu alte cuvinte, acestea sunt „colectate” de la pacienti s�n�tosi care nu merg nici la medicii de familie, si nici la spital, �ns� pl�tesc lunar asigur�rile. Totusi, conform bugetului pe 2009, casele judetene de asigur� ri de s�n�tate vor primi mai putini bani, fapt ce se r�sfr�nge si asupra medicilor de familie si a spitalelor. Dac� primii se bazeaz� aproape �n totalitate pe aceste fonduri, spitalele mai au la dispozitie si veniturile proprii pentru a-si completa necesarul. Asa stau lucrurile si la B�rlad, cel putin �n cazul Spitalului Municipal de Urgent� „Elena Beldiman”. Cu toate acestea, dac� ministrul s�n�t�tii, Ion Bazac, care a vrut s� �mpace si capra si varza, a decis ca asiguratii s� mai pl�teasc� o sum� simbolic� pentru orice serviciu medical, conducerea spitalului nu respinge ideea. �ns�, pentru ca actul medical s� fie optim, ar trebui mai �nt�i s� se cunoasc� pachetul de servicii de care vor beneficia oamenii �n contul asigur� rilor de s�n�tate contractate si a copl�tii pe care o vor achita. Asta pentru a nu exista dubii cu privire la formalitatea sau informalitatea pl�tii. „Ministrul Bazac spune c� pentru serviciile medicale se va face coplat�. Dar c�t pl�teste omul si c�t spitalul? Care ar trebui s� fie pachetul minimal de servicii? De aceste probleme, care treneaz�, sunt legate si altele din sistem. P�n� nu se rezolv� acestea, nici omul nu va sti de ce servicii va beneficia de o anumit� sum�. Ar trebui ca, la externare, pacientului s� i se dea decontul, s� vad� c� medicina cost� bani. Spre exemplu, la noi spitalizarea pentru o persoan� pe zi este de 180 lei, incluz�nd si cheltuielile cu salariile. �ns� noi cheltuim cam 200.000 lei zilnic. Bazac stie c� pentru ca sistemul s� functioneze corect �i trebuie venituri suplimentare. Iar calea este s�-i iei de la pacienti. Asa c� mi se pare bun� ideea cu coplata, dar formal�, s� intre �n bugetul spitalului, nu �n buzunarele medicilor”, ne-a spus Dionisie Lefter, managerul spitalului. Totodat�, acesta precizeaz� c�, �n prezent, Casa Judetean� de Asigur�ri de S�n�tate Vaslui deconteaz� c�te 1.270 lei pentru fiecare caz rezolvat. Iar pacientii pl�tesc pentru o cezarian� sau alt� interventie chirurgical� si c�te 7-800 lei, bani ce nu intr� �n contabilitatea spitalului. �n concluzie, nu ar fi mai bine pentru toti introducerea copl�tii formale, ce va putea fi decontat� si de c�tre angajatorii pacien- tilor? Pe de alt� parte, oamenii sunt nemultumiti c�, pe l�ng� asigur�ri, vor trebui s� mai pl�teasc� alti bani. „�mi pare r�u pentru medicii de familie care vor primi mai putini bani de la buget, dar eu sunt asigurat. Nu am mai fost la medicul de familie de trei ani, �ns� asigur�rile tot le pl�tesc. Nu mi se pare corect s� mai dau bani si pentru o injectie sau pentru orice altceva”, spunea ieri o b�rl�dean�.