cutremur - Monitorul de Vaslui

Monitorul de Vaslui — Thu, 07 May 2009 22:25:33 +0000

Ieri, la orele 10.55, �n zona Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitutinea de 7,1 grade pe scara Richter, cu durata de aproximativ 30 de secunde. Unda seismic� s-a propagat �n special pe directia Buz�u-Bucuresti – Zimnicea si Tecuci-B�rlad – Vaslui- Iasi, produc�ndu-se distrugeri majore la infrastructur� si pierderi de vieti omenesti. �n municipiul Vaslui, situat pe directia principal� de propagare a undei seismice, s-au produs pierderi de vieti omenes ti, ca urmare a pr�busirii unor constructii de locuinte supraetajate, distrugerea retelelor de alimentare cu ap�, gaze naturale si energie electric�, blocarea populatiei �n incinte, datorit� pr�busirii unor constructii. A fost afectate �n mod deosebit blocurile construite �nainte de 1977, �nregistr�ndu-se �nsemnate avarii �n zona Calug�reni – Donici – Mihail Kog�lniceanu. Din fericire toat� aceast� situatie nu a fost real�, ci parte dintr-un ampl� amplicatie, un exercitiu tactic de cooperare desf�surat� de Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgent�. Exercitiul tactic a avut tema �Activitatea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgent� si a fortelor specializate pentru limitarea si �nl�turarea urm�rilor unui seism major care a afectat �n mod deosebit municipiul Vaslui� si a avut ca scop verificarea modului de organizare a cooper�rii �ntre fortele institutiilor reprezentate �n Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgent� �n vederea limit�rii si �nl�tur�rii urm�rilor unui seism major �ntr-o zon� intens populat�.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Monitorul de Vaslui — Wed, 06 May 2009 22:45:57 +0000

Ast�zi, �ncep�nd cu ora 11.00, �n conformitate cu graficul cu principalele activit�ti ale Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgent�, �n municipiul Vaslui, �n zona str�zilor Donici – C�lug�reni, se va desf�sura un exercitiu tactic de cooperare, cu tema �Activitatea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgent� si a fortelor specializate pentru limitarea si �nl�turarea urm�rilor unui seism major care a afectat �n mod deosebit municipiul Vaslui�. Exercitiul urm�reste, printre altele, verificarea modului de organizare a cooper�rii �ntre fortele institutiilor reprezentate �n Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgent�, �n vederea limit�rii si �nl�tur�rii urm�rilor unui seism major �ntr-o zon� intens populat�. La aceast� aplicatie vor participa cu forte si mijloace specifice Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgent� Vaslui, Comitetul Local pentru Situatii de Urgent� al municipiului Vaslui si echipele specializate ale operatorilor economici de pe raza municipiului, Inspectoratul pentru Situatii de Urgent�, Inspectoratul Judetean de Politie, Inspectoratul Judetean de Jandarmi, Serviciul Judetean de Ambulant�, Inspectoratul de Constructii si echipaje ale Crucii Rosii. La nivelul obiectivelor, aplicatia urm�reste verificarea conceptiei de actiune stabilite prin planul organiz�rii si desf�sur�rii exercitiului si aplicarea �n practic� a variantelor de actiune stabilite, realizarea unei inform�ri corecte a populatiei municipiului Vaslui privind modul de comportare si actiune �n situatia producerii unui seism cu urm�ri majore asupra fondului locativ si utilit�tilor publice, organizarea, desf�surarea si coordonarea actiunilor de salvare si evacuare a populatiei surprinse �n interiorul constructiilor, luarea m�surilor de consolidare a acestora, transportul persoanelor r�nite la unit�tile sanitare, cazarea persoanelor sinistrate �n locurile speciale amenajate si asigurarea conditiilor minime de subzistent� si, de asemenea, asigurarea accesului corespunz�tor a fortelor de interventie c�tre locul de actiune.

Detinutii din Penitenciarul Vaslui, �n miezul actiunii

La acest exercitiu de interventie va participa si un detasament format din 6 persoane private de libertate din Penitenciarul Vaslui, care fac parte din detasamentul operativ de interventie la dezastre. Detinutii sunt preg�titi de Ioan Ciobanu, instructor dezastre si prim ajutor �n cadrul Crucii Rosii – Filiala Vaslui, si vor fi coordonati de agent sef principal Costel Crucianu, educator �n cadrul Serviciului Educatie din Penitenciarul Vaslui. Scopul activit�tii este exersarea cunostintelor teoretice si practice dob�ndite �n timpul programului educational �Salvezi dac� stii s� actionezi� si urm�reste c�teva obiective specifice: dob�ndirea abilit�tilor necesare asigur�rii asistentei umanitare �n caz de dezastre �n r�ndul populatiei vulnerabile, dezvoltarea unei culturi de preg�tire pentru dezastre si de reducere a riscurilor �n r�ndul populatiei carcerale, verificarea cunostintelor, abilit�tilor practice si gradului de operativitate a detasamentului de interventie la dezastre, precum si exersarea metodelor de interventie si a modului de colaborare cu celelalte institutii specializate �n gestionarea unor astfel de situatii. �Si aceast� activitate se �nscrie pe linia promov�rii bunelor relatii dintre institutia penitenciar� si alte institutii importante din municipiul Vaslui si societatea civil�, urm�rind promovarea unor atitudini non-discriminatorii ale societ�tii fat� de persoanele �ncarcerate, constientizarea persoanelor private de libertate c� sunt parte integrant� dintr-o societate din care lipsesc doar pentru o perioad� strict determinat� �n timp�, a precizat inspectorul principal de penitenciare Nicolae Toma, purt�torul de cuv�nt al Penitenciarului Vaslui.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Fiori de 5,3 grade pe scara Richter

Danut Ciobanu — Mon, 27 Apr 2009 00:00:36 +0000

Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter a avut loc, s�mb�t� seara, �n jurul orei 20.25, �n zona Vrancea. Seismul a fost �nregistrat la o ad�ncime de 120 de km si a fost resimtit �n multe zone din tar�, av�nd o intensitate de 4 grade pe scara Mercalli. Directorul Institutului de Fizic� a P�m�ntului, Gheorghe M�rmureanu, a declarat c� este un cutremur tipic pentru zona Vrancea. Cu toate acestea, �n mai multe orase ale t�rii, inclusiv la nivelul judetului Vaslui, precum si �n Republica Moldova, unde s-au resimtit efectele seismului, oamenii au intrat �n panic�. Din cauza apelurilor numeroase, retelele de telefonie fix� si mobil� s-au blocat. Amplitudinea maxim� �nregistrat� de seismogram� a fost de 3 minute. Specialistii sustin c� nu sunt motive de �ngrijorare, �ntruc�t seismele vr�ncene nu provoac� replici. Spaima �Eu am fost la tar� si am v�zut geamurile cum se clatin� si c�inii au �nceput s� latre. Miam pus pantofii la us�, hainele groase, mi-am preg�tit actele si banii, pentru orice eventualitate. La tar� se poate iesi repede din cas� si puteam face o noapte afar�, a spus o vasluianc�. �M� uitam la televizor si, brusc, peretii apartamentului au �nceput s� se clatine. Primul impuls a fost s� ies din apartament sau s� sar pe geam, pentru c� locuiesc la un etaj inferior. Norocul nostru a fost c� trepidatiile au �ncetat la scurt timp si totul s-a �ncheiat cu bine�, ne-a declarat un alt vasluian. �Eu m� jucam cu fata �n pat si, pentru moment, nu am realizat ce se �nt�mpl�. �ns�, dup� ce am v�zut televiziunile au �nceput s� transmit� imagini din tar� si am observat c� liniile telefonice sau blocat, mi s-a f�cut r�u�, a povestit alt� vasluianc�.

Avertisment soc!

Un cutremur precum cel din Italia este posibil s� se produc� �n orice moment si �n Rom�nia. Semnalul de alarm� asupra riscului major seismic la adresa t�rii nostre a fost tras de c�tre Organizatia Natiunilor Unite. �ntr-un raport prezentat recent, cu ocazia Conferintei Mondiale pentru Reducerea Dezastrelor, expertii precizeaz� c� peste un milion de rom�ni sunt �n pericol din cauza cl�dirilor prost construite sau �nvechite. Al�turi de rom�ni, cele mai expuse t�ri europene la dezastrele provocate de un cutremur de proport ii sunt Italia si Grecia. La nivelul judetului Vaslui, sunt zeci de blocuri de locuinte �ncadrate �ntr-o clas� de risc seismic. La finalul operatiunii de expertizare, specialistii au identificat, �n municipiile Vaslui, B�rlad, Husi si orasul Negresti, nu mai putin de 106 blocuri, care au fost �ncadrate �n diferite clase de risc seismic. Mai exact, imobilele respective prezint� un pericol ridicat de pr�busire. Lista cl�dirilor de locuinte expertizate tehnic a fost actualizat� ultima or� la 31 ianuarie 2008. La data respectiv�, autorit�tile locale din ora- sul Negresti, �n colaborare cu reprezentantii Ministerului Lucr� rilor Publice au finalizat lista cu �ncadrarea �n clasele de risc a cl�dirilor. Este vorba despre nou� imobile, construite �n perioada 1962 – 1979, care au un regim de �n�ltime de la parter plus dou� etaje, p�n� la patru etaje. Num�rul apartamentelor din aceste blocuri este de 264, locuinte care au fost incluse �n clasa I de risc. Potrivit datelor IJC Vaslui, �n municipiul B�rlad sunt 52 de blocuri afectate, din care 15 blocuri cu 601 apartamente sunt incluse �n clasa I de risc seismic, �n municipiul Vaslui sunt 40 de blocuri �ncadrate �n clasele II, III, IV de risc seismic, iar �n municipiul Husi, sunt 5 blocuri �n clasa a II -a de risc.

Lucr�ri de consolidare? Ce-s alea?

La 32 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, marea operatiune de consolidare a cl�dirilor �nc� nu a �nceput. �n ultimii ani, au fost date hot�- r�ri peste hot�r�ri, sau pus buline rosii de avertizare, dar nu s-a turnat o lopat� de beton. Potrivit legislatiei �n vigoare, proprietarii sunt singurii care decid momentul demar� rii lucr�rilor de interventie. Astfel, autorit�tile asteapt� ca proprietarii s� initieze refacerea cl�dirilor, �n timp ce populat ia nu dispune de banii necesari pentru o astfel de investit ie. Si cum �n vremuri mai bune �elanul� comunit�tilor s-a redus la expertizarea tehnic�, este de asteptat ca, pe durata crizei, pe frontul antiseismic s� nu se mai �nt�mple nimic. Mai mult, peste 60% din persoanele care locuiesc �n blocurile de locuinte �ncadrate �n clasa I de risc seismic sunt pensionari. Pentru acestia, contractarea unui credit este ca si imposibil�, tin�nd cont si de faptul c� suma necesar� consolid�rii este destul de mare. Spre exemplu, la un pret de 400 euro/metrul p�trat pentru lucr�ri de consolidare, la un apartament care are 50 de metri p�trati sunt necesari 20.000 de euro. Exist� si variant� acord�rii unor �mprumuturi preferentiale, prin b�ncile de stat, precum si executarea intervent iei la niste costuri minime, fiind vorba despre o comand� guvernamental�. �ns�, �n contextul economic actual, eventualele proiectele care prev�d lucr�ri de consolidare nu au mari sanse s� fie puse �n practic�. ��n cazul unor cl�diri, a trecut foarte mult timp de la realizarea expertizei. De aceea, poate fi f�cut� o reexpertizare si folosite alte solutii mai avantajoase de consolidare, care s� reduc� at�t efortul finanicar al proprietarilor, c�t si disconfortul acestora. Spre exemplu, �n stabilizarea cl�dirilor ar putea fi folosite niste materiale speciale (bare), care s� aib� �n compozitie carbon�, a spus Tiberiu Cezar Cr�escu, inspector sef la Inspectoratul Judetean de Constructii (IJC) Vaslui.

The post Fiori de 5,3 grade pe scara Richter first appeared on Monitorul de Vaslui.

Cutremur la Tutova

Adrian Arnautu — Thu, 23 Apr 2009 22:45:45 +0000

Timp de aproape o or�, �n localitatea Tutova, angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgent� (ISU) „Podul �nalt” al Judetului Vaslui au �ntreprins actiuni specifice pentru �nl�turarea efectelor unui cutremur cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter, care a f�cut mai multe victime �n scoala din localitate. Din fericire, a fost doar o simulare, �ncheiat� cu succes. Actiunea a fost organizat�, ieri, �n baza Planului de Preg�tire �n Domeniul Situatiilor de Urgent� pentru anul �n curs, care prevedea executarea unui exercitiu tactic de interventie si �nl�turare a urm�rilor unui cutremur. La initiativ� au luat parte, �n primul r�nd, personalul Prim�riei Tutova, prin Comitetul Local pentru Situatii de Urgent�, condus de primarul Ion Corciov�, care au pus �n aplicare exercitiul sub stricta coordonare a ISU Vaslui. Seismul, care a afectat �n special scoala din localitate, a cauzat mai multe victime umane, motiv pentru care s-a intervenit cu echipaje de deblocare- salvare pentru �nl�turarea d�r�m�turilor si de degajare a c�ilor de acces, pentru evacuarea persoanelor surprinse �n cl�dire. Totodat�, la fata locului a fost organizat si un centru de triere si preluare a r�nitilor de c�tre masinile de ambulant�. Ca si c�nd efectele seismului nu ar fi fost de ajuns, organizatorii au mai „�nnegrit” scenariul aplicatiei si au simulat si un incendiu, izbucnit ca urmare a producerii cutremurului. Fl�c�rile devastatoare, care amenintau institutia de �nv�t�m�nt, au fost �n cele din urm� stinse cu ajutorul autospecialelor cu ap� si spum�. Dat fiind c�, la un moment dat, efectele simulate de dep�sit capacitatea de interventie a autorit�t ilor din Tutova, a fost solicitat si sprijinul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgent� B�rlad si al Compartimentului de Protectie Civil� B�rlad. Cele dou� unit�ti au venit la interventie dotate cu o autospecial� echipat� cu utilaje de descarcerare si cu personal specializat. �n total, la actiunea au luat parte 45 de specialisti ai ISU Vaslui si peste 20 de persoane din Tutova. „Exercitiul de ast�zi a fost unul de alarmare public� si am r�mas pl�cut impresionati de modalitatea �n care au intervenit colegii de la Tutova. Participarea a fost conform astept�rilor, ca si operativitatea de care s-a dat dovad�. Apreciem c� �ntr-o situatie real� cei de aici ar putea face fat� cu brio �nl�tur�rii efectelor unui dezastru natural similar”, ne-a declarat colonelul Doru Esanu, seful Serviciului de Prevenire a Incendiilor din cadrul ISU Vaslui.

The post Cutremur la Tutova first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Thu, 09 Apr 2009 22:00:58 +0000

Posibilitatea producerii unei tragedii similare cu cea din centrul Italiei oriunde �n Europa, inclusiv �n Rom�nia, este mare. Avertismentul a fost lansat de expertii Organizatiei Natiunilor Unite, la o conferint� mondial� pentru reducerea dezastrelor. Concluziile ONU sunt tragice: peste un milion de rom�ni sunt �n pericol din cauza cl�dirilor construite prost sau �nvechite. �n judetul Vaslui, au fost �ncadrate �n diferite clase de risc seismic 106 blocuri de locuinte, cu toate acestea, lucr�rile de consolidare a imobilelor bat pasul pe loc. Un cutremur precum cel din Italia este posibil s� se produc� �n orice moment si �n Rom�nia. Semnalul de alarm� asupra riscului major seismic la adresa t�rii nostre a fost tras de c�tre Organizatia Natiunilor Unite. �ntr-un raport prezentat cu ocazia Conferintei Mondiale pentru Reducerea Dezastrelor, expertii precizeaz� c� peste un milion de rom�ni sunt �n pericol din cauza cl�dirilor prost construite sau �nvechite. Al�turi de rom�ni, cele mai expuse t�ri europene la dezastrele provocate de un cutremur de proport ii sunt Italia si Grecia. �n judetul Vaslui, zeci de blocuri de locuinte sunt �ncadrate �ntro clas� de risc seismic. La finalul operatiunii de expertizare, specialis tii au identificat �n municipiile Vaslui, B�rlad, Husi si orasul Negresti nu mai putin de 106 blocuri care au fost �ncadrate �n diferite clase de risc seismic. Mai exact, imobilele respective prezint� un pericol ridicat de pr�busire. Lista cl�dirilor de locuinte expertizate tehnic a fost actualizat� ultima or� la 31 ianuarie 2008. La data respectiv�, autorit�tile din orasul Negresti, �n colaborare cu reprezentantii Ministerului Lucr�rilor Publice, au finalizat lista cu �ncadrarea �n clasele de risc a cl�dirilor. Este vorba despre nou� imobile, construite �n perioada 1962 – 1979, care au un regim de �n�ltime de la parter plus dou� etaje, p�n� la patru etaje. Num�rul apartamentelor din aceste blocuri este de 264, locuinte care au fost incluse �n clasa I de risc. Potrivit datelor Inspectoratului Judetean de Constructii (IJC) Vaslui, �n municipiul B�rlad sunt 52 de blocuri afectate, din care 15 blocuri cu 601 apartamente sunt incluse �n clasa I de risc seismic, �n municipiul Vaslui sunt 40 de blocuri �ncadrate �n clasele II, III, IV de risc seismic, iar �n municipiul Husi, sunt cinci blocuri �n clasa a II -a de risc.

Rom�nia, situat� �n zona centurii

de foc Riscul siesmic �n zona epicentral� a judetului Bac�u arat� c�, �n aceast� zon�, exist� aproximativ 90% probabilitatea de producere a unei misc�ri seismice cu o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter, o dat� la 200 de ani. Teritoriul t�rii noastre este situat �n zona centurii de foc transasiatice care cuprinde arcul Himalaiei, Afganistanul, Iranul, Irakul, Caucazul, Asia Mic�, Balcani, Spania. „Toti factorii implicati au un interes comun: acela de a reduce pe c�t posibil pierderea de vieti omenesti, evitarea unei catastrofe umanitare si intrarea economiei nationale �n colaps. �n zonele seismice, este deosebit de important rolul experient ei, al memoriei individuale, ca etape �n atingerea unui nivel adecvat al culturii de prevenire a dezastrelor”, a explicat Tiberiu Cezar Cr�escu, inspector sef al IJC Vaslui.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Spitalul Judetean ar face fata unui dezastru natural

Monitorul de Vaslui — Tue, 07 Apr 2009 22:10:41 +0000

Mai putin de 20% din spitalele din Rom�nia sunt consolidate astfel �nc�t s� fac� fat� unui dezastru, iar restul de 80% nu ar putea rezista unor catastrofe naturale, pentru c� nu au amenajate unit�ti de primiri urgente, a declarat, ieri, Ion Bazac, ministrul S�n�t�tii, de Ziua Mondial� a S�n�t�tii. La Vaslui, singura cl�dire care ar face fat� unui cutremur de amploare este cl�direa nou� a Spitalului Judetean de Urgent�. Expuse riscului sunt cl�dirile �n care functioneaz� Sectia TBC, precum si cl�direa cunoscut� de vasluieni drept �spitalul vechi�, �n care functioneaz� sectiile de psihiatrie, dermatologie si contagioase. Mult mai bine stau lucrurile din punctul de vedere al amenaj�rii Unit�tii de Primire Urgente (UPU). �Logistic, adic� din punctul de vedere al medicamentelor si materialelor sanitare, precum si din punctul de vedere al aparaturii medicale, noi avem tot ce ne trebuie pentru a face fat� unei astfel de situatii. Poate nu avem specialisti �n urgente suficienti, dar nici o tar� din lume nu are urgentis ti destui pentru un dezastru. �n astfel de situatii, se mobilizeaz� toti specialistii cu preg�tire medical�. Noi, �n spital, lucr�m si acum ca o echip� si afirm, cu m�na pe inim�, c� avem �n Spitalul Judetean de Urgent� Vaslui o echip� de medici cu care, �n cazul unei nenorociri, am putea face fat� solicit�rilor�, a precizat dr. Carmena Piseru, seful UPU Vaslui.

Putine spitale ar face fat� dezastrelor

Ion Bazac a precizat, ieri, c� sunt multe spitale de urgent� care nu ar putea face fat� unui dezastru natural, demnitarul ad�ug�nd c�, potrivit unei statistici a B�ncii Mondiale din 2002, jum�tate din unit�tile sanitare din Rom�nia ar fi afectate de un cutremur. Ministrul a f�cut aceast� declaratie �n contextul �n care cutremurul care a avut loc, luni, �n orasul L�Aquila (de 60.000 de locuitori), capitala provinciei Abruzzo, situat la 100 de kilometri nord-est de Roma, a afectat chiar spitalul din localitate. �n prezent, Ministerul S�n�t�tii are fonduri pentru consolidarea a 30 de spitale. La nivel global, num�rul dezastrelor si a situatiilor de criz� este �n crestere. �n 2008, au avut loc 321 de dezastre naturale la nivel mondial care au dus la moartea a 235.816 oameni num�r de aproape patru ori mai mare dec�t media deceselor similare pentru anii 2001-2007. Dou� catastrofe naturale majore au contribuit �n special la cresterea acestei valori, ciclonul Nargys a ucis 138.366 persoane �n Myanmar, iar cutremurul din regiunea Sichuan din China a condus la 87.476 decese conform UNISDR (United Nations International Strategy for Disaster Reduction). Potrivit specialistilor, tendint a de crestere a num�rului evenimentelor de acest fel si a impactului acestora este cauzat� de schimb�rile climatice si de cresterea populatiei, de aglomerarea excesiv� a oraselor si de existenta de cl�diri si locuinte nesigure �n caz de dezastre. Asia a fost cea mai afectat�, nou� din cele zece t�ri cu cel mai mare num�r de decese cauzate de dezastre provenind de pe acest continent. Al�turi de alte evenimente meteorologice, inundatiile au reprezentat una din cele mai frecvente cauze de dezastre naturale �n 2008. Conflictele si r�zboaiele au generat de asemenea mult� suferint� si decese �n diferite t�ri ale lumii solicit�nd la maximum capacitatea de r�spuns a sistemelor sanitare potrivit unei prezent�ri a Organizatiei Mondiale a S�n�t�tii (OMS). Dezastrele au de asemenea un impact economic devastator, numai �n 2008 acestea implic�nd costuri de 181 miliarde de dolari mai mult dec�t dublul mediei anuale de 81 miliarde de dolari pentru anii 2001-2007. Astfel, cutremurul din Sichuan a produs pagube estimate de 85 miliarde de dolari, iar uragunul Ike, din SUA, de 30 miliarde de dolari. Desi �n t�rile �n curs de dezvoltare tr�iesc numai 11% din oamenii expusi biografic dezastrelor naturale, �n aceste t�ri au loc mai mult de 53% dintre decesele induse de aceste cauze la nivel mondial, potrivit raportului OMS. Diferenta dintre impactul unor dezastre similare �n t�ri diferite arat� c� vietile multor oameni care tr�iesc �n t�rile �n curs de dezvoltare pot fi salvate prin interventii adecvate iar cauza celor mai multe decese �n astfel de situatii este lipsa m�surilor adecvate luate la timp.

The post Spitalul Judetean ar face fata unui dezastru natural first appeared on Monitorul de Vaslui.

Scumpi la beton, ieftini la viata

Danut Ciobanu — Wed, 04 Mar 2009 22:00:15 +0000

Au trecut 32 de ani de la tragicul cutremur din 1977. Acest episod negru din istoria Rom�niei este un bun prilej pentru a vedea ce s-a mai �nt�mplat de atunci �ncoace �n domeniul asigur�rii vietii. Ei bine, nu s-a �nt�mplat nimic! Din 1977 p�n� �n prezent, �n judetul Vaslui nu s-a consolidat nici un metru p�trat de cl�diri! La finalizarea ultimei expertize tehnice, �n orasele Vaslui, B�rlad, Negresti si Husi au fost identificate 106 blocuri de locuinte cu risc de pr�busire. �n afar� de legislatie, de stabilirea de contraventii si aplicarea de buline rosii, pe „frontul” antiseismic nu s-a mai „miscat” nimic. Guvernul a alocat fonduri numai pentru expertizare, l�s�nd �n responsabilitatea proprietarilor demararea lucr�rilor de interventie. �ns� punerea �n sigurant� a locuintelor este o �ntreprindere extrem de costisitoare. Pentru un apartament de 50 metri p�trati, lucr�rile de consolidare se ridic� la circa 20.000 de euro! Mai mult, peste 60% din locatarii blocurilor marcate cu buline rosii sunt pensionari, contractarea unui credit �n acest scop fiindu-le imposibil�. Dac� lu�m �n calcul si austeritatea financiar� indus� de criz�, sute de apartamente vor r�m�ne, �n continuare, adev�rate „capcane ale mortii”. Si, pentru ca tabloul inconstientei s� fie complet, de mentionat c� Rom�nia este situat� �n zona centurii de foc transasiatice. Cu alte cuvinte, �n orice moment este posibil un cutremur devastator. Zona Vrancea ne poate „ajuta” oric�nd. La 32 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, marea operatiune de consolidare a cl�dirilor �nc� nu a �nceput. �n ultimii ani, au fost date hot�r�ri peste hot�r�ri, s-au pus buline rosii de avertizare, dar nu s-a turnat o lopat� de beton. Potrivit legislat iei �n vigoare, proprietarii sunt singurii care decid momentul demar� rii lucr�rilor de interventie. Astfel, autorit�tile asteapt� ca proprietarii s� initieze refacerea cl�dirilor, desi stiu c� populatia nu dispune de banii necesari pentru astfel de investitii. Si, cum �n vremuri mai bune „elanul” comunit�tilor s-a redus la expertizarea tehnic�, este de asteptat ca, pe durata crizei, pe frontul antiseismic s� nu se mai �nt�mple nimic. Mai mult, peste 60% din persoanele care locuiesc �n blocurile de locuinte �ncadrate �n clasa I de risc seismic sunt pensionari. Pentru acestia, contractarea unui credit este aproape imposibil�, tin�nd cont si de faptul c� suma necesar� consolid�rii este destul de mare. Spre exemplu, la un pret de 400 euro/metrul p�trat pentru lucr�ri de consolidare, la un apartament care are 50 de metri p�trati sunt necesari 20.000 de euro. Exist� si varianta acord�rii unor �mprumuturi preferentiale prin b�ncile de stat, precum si executarea intervent iei la niste costuri minime, fiind vorba despre o comand� guvernamental�. �ns�, �n contextul economic actual, eventualele proiectele care prev�d lucr�ri de consolidare nu au mari sanse s� fie puse �n practic�. „�n cazul unor cl�diri, a trecut foarte mult timp de la realizarea expertizei. De aceea, poate fi f�cut� o reexpertizare si pot fi folosite alte solutii, mai avantajoase, pentru consolidare, care s� reduc� at�t efortul financiar al proprietarilor, c�t si disconfortul acestora. Spre exemplu, �n stabilizarea cl�dirilor ar putea fi folosite niste materiale speciale (bare), care s� aib� �n compozitie carbon”, spune Tiberiu Cezar Cr�escu, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Constructii (IJC) Vaslui.

106 blocuri �n care nu ai vrea s� locuiesti

La finalul operatiunii de expertizare, specialistii au identificat �n municipiile Vaslui, B�rlad, Husi si orasul Negresti nu mai putin de 106 blocuri, care au fost �ncadrate �n diferite clase de risc seismic. Mai exact, imobilele respective prezint� un pericol ridicat de pr�busire. Ultima dat�, lista cl�dirilor de locuinte expertizate tehnic a fost actualizat� la 31 ianuarie 2008. La data respectiv�, autorit�tile locale din orasul Negresti, �n colaborare cu reprezentant ii Ministerului Lucr�rilor Publice, au finalizat lista cu �ncadrarea �n clasele de risc a cl�dirilor. Este vorba despre nou� imobile, construite �n perioada 1962-1979, care au un regim de �n�ltime de la parter plus dou� etaje p�n� la patru etaje. Num�rul apartamentelor din aceste blocuri este de 264, locuinte care au fost incluse �n clasa I de risc. Potrivit datelor IJC Vaslui, �n municipiul B�rlad sunt 52 de blocuri afectate, din care 15 blocuri cu 601 apartamente sunt incluse �n clasa I de risc seismic, �n municipiul Vaslui sunt 40 de blocuri �ncadrate �n clasele II, III, IV de risc seismic, iar �n municipiul Husi, sunt 5 blocuri �ncadrate �n clasa a II-a de risc. Rom�nia leg�nat� Riscul siesmic �n zona epicentral� a judetului Bac�u arat� c�, �n aceast� zon�, o dat� la 200 de ani exist� aproximativ 90% probabilitatea de producere a unei misc�ri seismice cu o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter. Teritoriul t�rii noastre este situat �n zona centurii de foc transasiatice, care cuprinde arcul Himalayei, Afganistanul, Iranul, Irakul, Caucazul, Asia Mic�, Balcanii si Spania. „Toti factorii implicat i au un interes comun: acela de a reduce pe c�t posibil pierderea de vieti omenesti, evitarea unei catastrofe umanitare si intrarea economiei nationale �n colaps. �n zonele seismice, este deosebit de important rolul experientei, al memoriei individuale, ca etape �n atingerea unui nivel adecvat al culturii de prevenire a dezastrelor”, a explicat Cr�escu.

Numai legislatia-i „beton”!

�n vederea punerii �n sigurant� a cl�dirilor afectate de seism, autorit�t ile guvernamentale au modificat si completat OG nr. 20/1994. Pentru constructiile expertizate tehnic si �ncadrate prin raportul de expertiz� �n clasa I de risc seismic, proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au �n administrare constructii sunt obligate s� procedeze la realizarea proiect�rii lucr�rilor de interventie �n termen de doi ani de la primirea notific�rii de �ncadrare �n clasa I de risc si executia lucr�rilor de intervent ie de c�tre persoane juridice autorizate. �n vederea stabilirii de c�tre prim�rii a obligatiilor de plat�, proprietarii si asociatiile de proprietari sunt obligati s� procedeze la �ntocmirea documentatiilor cadastrale, pe care s� le pun� la dispozitia autorit�tilor. Proprietarii si detin�torii de orice titlu ai constructiilor supuse ordonantei au obligatia de a permite intrarea �n imobile pe care le detin, pentru desf�surarea activit�tilor de expertizare proiectare sau executie a lucr�rilor de consolidare. Pentru locuintele proprietate privat� a persoanelor fizice, fondurile necesare privind finantarea cheltuielilor pentru expertizare, proiectarea si executia lucr�rilor de consolidare se vor asigura din transferuri de la bugetul de stat, din sursele proprii ale proprietarilor, din desp�gubiri acordate de societatile de asigurare si/sau din credite. Necontractarea proiect�rii/executiei lucr�rilor de consolidare �n termen de doi ani de la notificarea �ncadr�rii �n clasa de risc seismic a cl�dirii, respectiv de la data finaliz�rii proiectului de consolidare, se sanctioneaz� cu amend� de la 10.000 la 15.000 lei.

The post Scumpi la beton, ieftini la viata first appeared on Monitorul de Vaslui.

Monitorul de Vaslui — Fri, 13 Feb 2009 23:15:42 +0000

�ncep�nd de joi, Scoala nr. 5 „Principesa Elena Bibescu” din B�rlad dispune de un sistem de alarmare sonor� pentru a anunt a elevii si personalul �n cazul producerii unui cutremur sau incendiu. P�n� �n prezent, scoala este singura institutie de �nv�t�m�nt care beneficiaz� de asa ceva. Sistemul cuprinde o sonerie instalat� pe coridorul cl�dirii cu leg�tur� la panoul electric. Desi nu a fost pus �n functiune �nc�, sistemul de alarmare sonor� a fost montat �n conformitate cu legislatia �n vigoare si cu aprobarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgent�. A fost achizitionat cu fonduri proprii si va fi testat abia la sf�rsitul acestei luni, c�nd se va face o simulare pentru a verifica viteza cu care elevii si profesorii p�r�sesc incinta �n caz de pericol. „Ieri (joi, n.r.) a fost instalat� o sonerie pentru alarmarea �n caz de pericole. Totul este functional si �n conformitate cu legislatia, �ns� la sf�rsitul lunii vrem s� facem o simulare s� vedem c�t de repede ies toti din clase c�nd aud sunetul respectiv. La controlul celor de la Protectia Civil�, copiii au fost testati si s-a constatat c� �n 30 de secunde erau toti afar�”, nea spus profesorul Maricela Popa, directorul institutiei. Semnalul sonor va fi distinct fat� de cel al soneriei pentru recreatii si va putea fi auzit doar �n incinta scolii, f�r� a putea alarma si populatia din zon�.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.