animale - Monitorul de Vaslui

A fost anihilata cea mai mare banda de hoti de animale

Monitorul de Vaslui — Fri, 14 Aug 2009 00:00:57 +0000

Ieri dimineat�, politistii ieseni si cei vasluieni, sub coordonarea procurorilor DIICOT Iasi, au efectuate 18 perchezitii domiciliare, �n urma c�rora a fost destructurat� cea mai mare retea de hoti de animale din zona Moldovei. Banda, comus� din peste 20 de infractori, opera �n sase judete (Iasi, Vaslui, Galati, Bac�u, Neamt si Vrancea) si este suspectat� de comiterea a peste 150 de furturi, cu un prejudiciu ce dep�sesete dou� miliarde lei vechi. Pentru prinderea hotilor, au colaborat forte impresionante compuse din politisti de frontier�, jandarmi, politisti din cadrul serviciilor de combatere a crimei organizate si procurori din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Iasi. Un rol foarte important l-au avut si ofiterii Directiei Generale de Informatii si Protectie Intern�, care timp de c�teva luni de zile iau supravegheat pas cu pas pe r�u-f�c�tori. Procurorii DIICOT Iasi au dispus, ieri, retinerea pentru 24 de ore, a fratilor Misu, Gabi Viorel, Marius Laurentiu si Florin Gangal, dar si a lui Corneliu Barzu, Rotaru Iulian, Dorinel Barzu, Vasile Aionitoaie si Ionut Ungureanu, sub aspectul s�v�rsirii infractiunii de constituire sau aderare la un grup �n vederea comiterii de infractiuni si furt calificat cu consecinte deosebit de grave. Este vorba despre capii celei mai mari retele de hoti de animale care a operat �n sase judete din zona Moldovei. Au fost efectuate, �n zorii zilei de ieri, nu mai putin de 18 perchezitii �n mai multe locatii din judetele Iasi si Vaslui, �n scopul obtinerii de mijloace de prob�. Pentru anihilarea retelei, procurorii DIICOT au colaborat cu lucr�tori de politie judiciar� din cadrul Brig�zii de Combatere a Crimei Organizate Iasi, Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Vaslui, Inspectoratului Judetean de Politie Iasi si Vaslui, Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontier� Iasi, Jandarmeriei Rom�ne, precum si ai Directiei Generale de Informatii si Protectie Intern�. „Din probele administrate p�n� �n acest moment a rezultat c�, �n perioada septembrie 2008 – august 2009, inculpatii Misu Gangal, Corneliu si Dorinel Barzu au constituit o grupare care a s�v�rsit pe raza judetelor Iasi, Vaslui, Bac�u, Vrancea, Neamt si Galati, peste 55 de furturi de animale mari (bovine, cabaline, ovine) si atelaje, pe care ulterior le-a valorificat �n t�rguri si la diferite abatoare”, se arat� �ntrun comunicat remis de DIICOT Iasi. De precizat c� banda este suspectat� de comiterea a 150 de furturi, �ns� p�n� la aceast� or�, anchetatorii au reusit s� probeze doar 55 de infractiuni. Celor trei infractori li sau al�turat Gabi Viorel Gangal, Marius Laurentiu Gangal, Iulian Rotaru, Vasile Aionitoaie, Ionut Ungureanu, Florin Gangal, Constantin Aionitoaie, Gheorghe- Florin Aionitoaie, Petric� Vizitiu, Raymond Richard David, Ionel Coc�rl�, Alin Alistar, Daniel Vieru, precum si alte persoane.

La furat, c�lare pe scutere

„Grupul infractional era extrem de bine organizat si actiona „�n band�”, fiecare dintre membrii grupului av�nd sarcini si roluri bine determinate. Acestia stabileau data si locul unde urmau s� actioneze, iar dup� fixarea locului de �nt�lnire conspirat, se deplasau cu un autoturism sau cu motoscutere spre locatia de unde urmau s� sustrag� animale sau bunuri. �n mod obisnuit, la o singur� actiune, furau �ntre 2 si 5 animale pe care apoi le scoteau prin gr�dinile p�rtilor v�t�mate, conduc�ndu-le pe terenuri virane spre p�duri si livezi p�r�site, unde le legau de copaci. �n situatia �n care se apropiau de ei persoane necunoscute, membrii grup�rii fie atacau pentru a-si asigura fuga, fie abandonau animalele si fugeau. �n acest timp, unii dintre membrii grup� rii asteptau s� vad� dac� proprietarii animalelor sustrase anunt� politia si dac� sunt sau nu urm�riti de autorit�ti. C�nd apreciau c� sunt �n sigurant�, luau animalele din locurile �n care le l�saser� si le duceau la t�rguri sau abatoare pentru a le valorifica”, se mai arat� �n comunicat. Potrivit anchetatorilor, o alt� modalitate de s�v�rsire a infractiunilor consta �n schimbarea animalelor furate, astfel �nc�t v�nzarea la t�rguri s� vizeze alte animale dec�t cele sustrase efectiv. �n acest fel, hotii nu riscau s� fie prinsi �n t�rguri sau oboare c� �ncercau s� v�nd� animalele furate.

The post A fost anihilata cea mai mare banda de hoti de animale first appeared on Monitorul de Vaslui.

Cimitirul mistretilor (II)

Adrian Arnautu — Tue, 07 Jul 2009 23:30:27 +0000

Resturilor de mistret descoperite la marginea unei p�duri de l�ng� B�rlad apartin unor animalele care au murit foarte recent, cel mai probabil nu din cauze naturale. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialistii veterinari, dup� zile �ntregi de analize atente. �n aceste conditii, responsabilitatea identific�rii �mprejur�rilor �n care au murit animalele revine exclusiv Politiei, cu at�t mai mult cu c�t veterinarii s-au pronuntat si asupra unui alt aspect interesant: c�teva dintre craniile g�site sunt mai vechi, contur�nd ideea unei adev�rate �gropi comune�. Animalele au murit �n perioade diferite, ipoteza unor acte de braconaj cinegetic repetate fiind luat� tot mai serios �n calcul. Ieri dup�-amiaz�, specialistii laboratorului Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Vaslui au comunicat c�tre Politie concluziile �n privinta resturilor de animale g�site de un localnic la marginea p�durii din satul Trestiana, comuna Grivita. A fost nevoie de zile bune pentru a se putea preciza cu exactitate specia de animal de la care proveneau resturile (desi existau multe elemente care �ndreptau spre mistret), dar mai ales data la care acesta au murit sau au fost omor�te. Medicul veterinar Costel Nit�, directorul executiv al DSVSA Vaslui, a f�cut unele preciz�ri �n acest caz. �Acum foarte putin timp am definitivat analizele de laborator, pentru a putea r�spunde tuturor �ntreb�rilor politistilor. V� pot spune acum cu certitudine c� e vorba despre probe de la trei exemplare din specia mistret, de dat� relativ recent�. Am apreciat c� un exemplar, de la care am avut un craniu si o blan� aproape �ntreag�, a murit �n urm� cu circa 3-5 zile de la momentul la care a fost g�sit. Celelalte dou� animale sunt moarte mai demult, �ns� nu prea departe de acelasi interval de timp�, a spus Nit�. Totodat�, acesta a tinut s� fac� si unele preciz�ri �n leg�tur� cu o afirmatia pe care a f�cut-o �n ziua �n care i s-au adus probele, atunci c�nd i s-a adresat unui subaltern solicit�ndu- i s� duc� �probele alea (…) la crematoriu�. Nit� sustine acum c� �n acel loc sunt amplasate frigiderele si c� toate problele primite vor fi p�strate acolo, asa cum cere legea, timp de 30 de zile.

Pe umerii Politiei

Av�nd �n vedere c� probele analizate nu au putut oferi indicii asupra cauzelor mortii animalelor, cu toate c� martorii oculari au v�zut posibile urme de �mpusc�turi, specialis tii veterinari spun c� va fi doar de datoria Politiei s� afle dac� animalele au murit ca urmare a unor acte de braconaj. Un lucru este cert, si foarte grav �n acelasi timp: nu sa putut spune nici dac� exemplarele aveau sau nu trichineloz� sau pest� porcin�, si asta din cauza insuficientei probelor. �n schimb, legile din domeniu impun restrictii majore �n privina conditiilor de dob�ndire si consum a c�rnii de v�nat. �n primul r�nd, pentru c� pericolul izbuncnirii unor �mboln�viri este foarte mare, iar �n al doilea r�nd pentru c� judetul Vaslui este amplasat �n zona de frontier� a Uniunii Europene. �nc� un motiv si o obligatie �n plus pentru politisti s� desc�lceasc� �itele� cimitirului mistretilor. Reamintim c�, pe 2 iulie, un localnic din Trestiana a g�sit �n ablia unui p�r�u mai multe resturi (cranii si o blan�) ce p�reau a fi de mistret. La fata locului au venit initial politistii din Grivita, pentru ca ulterior s� se solicite si ajutorul criminalistilor. A urmat o serie de actiuni specifice: poze criminalistice, sigilarea problelor si �nm�narea acestora specialis tilor DSVSA Vaslui. Totodat�, a urmat si o lips� de reactie din partea celor cu atributii �n domeniul protej�rii exemplarelor de mistret, dublat� de declaratii precaute ale Politiei.

The post Cimitirul mistretilor (II) first appeared on Monitorul de Vaslui.

Autorizatii sanitar-veterinare, obligatorii

Danut Ciobanu — Mon, 29 Jun 2009 22:30:54 +0000

Unit�tile de t�iere a animalelor, precum si cele de prelucrare, depozitare, transport si valorificare a produselor si subproduselor de origine animal� vor functiona doar dac� sunt autorizate sanitar-veterinar si supuse controlului oficial. Respectivele m�suri au fost decise de c�tre Guvern pentru a evita eventuale sanctiuni din partea Comisiei Europene (CE). Acelasi principiu va fi aplicat si �n cazul unit�tilor de colectare, producere, procesare, prelucrare, depozitare, transport si valorificare a produselor si subproduselor de origine non-animal�, a c�ror functionare va fi, de asemenea, permis� doar dac� sunt �nregistrate sanitar-veterinar si se supun controlului oficial. Actiunile de control oficial se asigur� de c�tre un personal de specialitate angajat pe baza unui contract individual de munc� pe perioada determinat�, �ncheiat cu directiile sanitarveterinare. Plata personalului se asigur� integral din venituri proprii ale directiilor, obtinute de c�tre acestea din domeniile specifice �n care personalul respectiv �si desf�soar� activitatea, conform unei ordonante de urgent� aprobat� de Guvern. Executivul sustine c� neasigurarea controlului oficial poate genera grave consecinte de ordin social si economic si poate periclita s�n�tatea consumatorilor, determin�nd o atentionare din partea CE, potential chiar activarea clauzei de salvgardare pentru domeniul sigurantei alimentelor.

The post Autorizatii sanitar-veterinare, obligatorii first appeared on Monitorul de Vaslui.

Sa nu arati cu degetul!

Monitorul de Vaslui — Wed, 24 Jun 2009 22:50:58 +0000

La doar c�teva zile de la examinarea de urgent� a sase persoane muscate de c�ini, a venit r�ndul altor animale s� fac� victime. Marti, o femeie �n v�rst� de 65 de ani, din B�rlad, a fost muscat� de un sobolan. Femeia s-a prezentat de urgent� la Spitalul Municipal de Urgent� „Elena Beldiman”, chiar dac� animalul i-a muscat doar degetul index (ar�t�tor) al m�inii drepte si rana provocat� nu a fost grav�. Personalul medical i-a acordat �ngrijirile medicale care se impun �n astfel de cazuri, dup� care au trimis-o la Sectia de Boli Infectioase pentru vaccinul antitetanos si cel antirabic. Tot �n acea zi, un copil de 12 ani din localitatea Ciocani, a fost adus la spital dup� ce a fost muscat de piciorul drept de un c�ine necunoscut. Si �n acest caz, copilului i s-au administrat vaccinurile necesare dar, �ntruc�t rana nu a fost serioas�, la final a fost trimis acas�.

The post Sa nu arati cu degetul! first appeared on Monitorul de Vaslui.

GENOCID!

Danut Ciobanu — Wed, 24 Jun 2009 22:50:13 +0000

Seceta sever� a l�sat f�r� hran� si ap� animalele din satele vasluiene. P�sunile sunt complet uscate: �n loc de iarb� gras�, doar terenuri rosii si sterpe. Situatia este mult mai grav� fat� de anul 2007, c�nd seceta a calamitat crunt orice urm� de verdeat�, acum v�z�nduse cel mai bine efectele indiferentei autorit�tilor. Nimeni nu a �ncercat reabilitarea bazelor furajere, pajistile degrad�ndu-se de la un an la altul. Foarte multi t�rani au intrat deja pe „cod rosu”: �si tin animalele acas� si le hr�nesc cu rezervele adunate pentru iarn�. �n fata pr�p�dului, peste 6.000 de capete de bovine sunt preg�tite pentru sacrificare. De altfel, t�ranii au �nceput s� fac� t�ieri „preventive”, �n special la tineret, pentru a-si conserva furajele din stocuri. Cresc�torii de animale din judetul Vaslui se confrunt� cu o situatie dramatic�. O mare parte a p�sunilor comunale sunt complet uscate, iar zeci de mii de animale nu mai au asigurat� baza furajer�. Grav este c� islazurile arat� mult mai r�u fat� de anul trecut, c�nd seceta a f�cut ravagii �n judet. De la an la an, vegetatia s-a degradat rapid, �n loc de culoarea verde, dealurile ar�t�nd ca un veritabil peisaj martian. P�m�ntul este rosu, furtunile au sp�lat practic terenurile iar viteza de eroziune a solului este foarte mare. Deja, foarte multi t�rani au ajuns �n etapa st�rii de urgent�, tin�ndu-si animalele acas� si hr�nindu-le din putinele rezerve f�cute pentru iarn�. Miklos Attila, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie Vaslui, spune c�, �n conditiile �n care nu a fost z�pad� aproape deloc, �n majoritatea satelor, animalele mici au fost tinute p�n� acum numai pe aceste suprafete. �n nici un moment nu s-a pus problema unui comportament adecvat din partea t�ranilor pentru protejarea vegetatiei: respectarea termenelor de scoatere la p�sunat, repausul anual, re�ns�m�nt�ri etc. „�n primele zile din luna mai, vegetatia a fost ras� �n totalitate. Precipitatiile slabe nu au dat timp ierbii s� se refac�. Oamenii trebuie s� se gr�beasc� s� fac� rezerve de furaje de unde se mai poate: paie, l�st�ris, culturile agricole compromise, stuf�ris de pe g�rle etc”, a declarat Miklos Attila. Mai mult, dac� hrana este pe sf�rsite, la fel se �nt�mpl� si cu rezervele de ap�. Situatia cea mai critic� se g�seste �n sudul judetului, unde nu a plouat de mai bine de dou� luni iar multe f�nt�ni au secat. O alternativ� pentru ad�parea animalelor ar fi orientarea marelor tabere pe l�ng� resursele de ap�, sau aprovizionare cu cisternele �n zonele afectate.

La un pas de sacrificare

Dac� prognozele meteorologice se adeveresc si �n lunile iulie, august si septembrie seceta se va accentua, efectivele de animale vor suferi mari pierderi. �n acest moment, nu mai putin de 6.000 de capete de matc� de bovine (vaci adulte si junici gestante) sunt �n pericol. C�t priveste tineretul, aici decimarea va fi si mai puternic�, dup� t�ierile din anul 2007, num�rul efectivelor nefiind ref�cut nici p�n� �n prezent. Si dac� acum doi ani o parte din gospodari si-au putut valorifica �ntr-o form� sau alta carnea si nu au pierdut tot, acum conjunctura este cu totul alta. Pe l�ng� lipsa acut� de puncte specializate de �nmagazinare a c�rnii si a procesatorilor, puterea de cump�rare a populatiei este mult diminuat�. Cet�tenii nu mai dispun de venituri suficiente pentru a sustine un consum sporit, iar surplusul de pe piat� nu va putea fi absorbit. Tocmai din aceste cauze este foarte posibil ca samsarii din alte zone ale t�rii s� „roiasc�” �n scurt timp prin satele vasluiene, f�c�nd achizitii la niste preturi de nimic. Si, �ntr-adev�r, tabloul acelor zile este greu de uitat. O vac� �n perioada ei maxim� de productie, era v�ndut� cu 5 – 600 de lei, cump�r�torii ocazionali f�c�nd mai multe curse cu trailere de capacitate mare �ntr-o singur� zi.

The post GENOCID! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Mai multe cereri, mai multe animale

Danut Ciobanu — Wed, 17 Jun 2009 22:35:49 +0000

Actiunea de depunere a cererilor pentru pl�tile nationale directe complementare �n sectorul zootehnic a ajuns la final. P�n� pe 14 iunie, cresc�torii de animale vasluieni au depus 5.563 cereri pentru bovine, cu 29.380 de capete, si 1.319 cereri pentru ovine si caprine, cu 179.982 de capete. Potrivit reprezentantilor Agentiei pentru Pl�ti si Interventii �n Agricultur� (APIA) Vaslui, datele finale au mai putut fi completate cu cererile accesate p�n� pe 15 iunie, aceasta fiind ultima zi a campaniei. Anul trecut, �n judetul Vaslui au fost �nregistrate 5.274 exploatatii de bovine, cu aproximativ 28.000 de capete, si 1.115 exploatatii de ovine si caprine, cu circa 150.000 de capete. Pentru a completa cererile, fermierii trebuie s� se prezinte la centrele judetene si locale ale APIA cu o copie a actului de identitate, a dovezii contului bancar, precum si a documentelor care atest� provenienta animalelor. Sprijinul financiar se acord� sub forma primei de exploatatie, pentru specia bovin�, respectiv primei pe cap de animal, pentru specia ovine/caprine. De asemenea, posibilii beneficiari trebuie sunt nevoiti s� �ndeplineasc� o serie de conditii de eligibilitate. Prima de exploatatie se acord�, �n functie de efectivul de bovine �nregistrat �n Registrul National la 31 ianuarie 2008, produc�torilor agricoli care �ndeplinesc urm�toarele conditii: exploatat ia este de cel putin trei capete de bovine la 31 ianuarie 2008; v�rsta bovinelor este de cel putin sase luni la 31 ianuarie 2008; exploatatia este �nregistrat� �n Registrul National al Exploatatiilor la data solicit�rii primei; solicitantul nu are datorii restante la bugetul de stat si la bugetul local. Trebuie mentionat c�, pentru anul 2009, prima pe exploatatia de bovine se acord� si produc� torilor agricoli pentru exploatatiilor nou �nfiintate �n perioada 1 februaire 2008 – 31 ianuarie 2009. Aceste exploatatii trebuie s� aib� de cel putin trei capete de bovine la 31 ianuarie 2009 si s� �ndeplineasc� celelalte conditii mentionate mai sus. La ovine/caprine, sprijinul financiar se acord� produc� torilor agricoli care detin, la 31 martie 2009, un efectiv de cel putin 50 de capete ovine femele, respectiv 25 de capete caprine femele, cu v�rsta minim� de un an. Acest efectiv trebuie mentinut obligatoriu �n exploatatie �n perioada 1 iunie – 31 august 2009, �n vederea efectu�rii controlului la fata locului.

The post Mai multe cereri, mai multe animale first appeared on Monitorul de Vaslui.

Monitorul de Vaslui — Sun, 15 Feb 2009 23:25:20 +0000

Mai multe specii noi de animale marine, precum ascidiile carnivore si aricii de mare, au fost descoperite de cercet�torii americani si australieni �n urma unei expeditii de explorare a apelor oceanice din largul Australiei. O echip� format� din specialisti australieni si americani a petrecut o lun� de zile explor�nd apele din largul insulei australiene Tasmania, la ad�ncimi p�n� atunci neexplorate, a explicat Ron Thresher, coordonatorul expeditiei. Cercet�torii au descoperit specii marine noi si au colectat date pretioase despre efectele �nc�lzirii climei asupra vietii marine. Printre speciile nou descoperite se num�r� diverse variet�ti de ascidii carnivore, care tr�iesc la o ad�ncime de aproximativ 4.000 de metri, arici de mare, bureti de mare, dar si specii complet noi, �n zonele dominate de anemonele de mare cu pete violete si crustacee. Oamenii de stiint� au folosit un robot submersibil, de m�rimea unui autoturism, pe care l-au botezat Jason, pentru a explora falia din scoarta terestr� din aceast� zon�. Oamenii de stiint� au descoperit resturi de corali fosilizati, care au tr�it �n urm� cu peste 10.000 de ani. Esantioanele prelevate vor putea oferi informatii despre evolutia climei din trecut si vor putea ajuta la ajustarea modelelor previzionare ce �ncearc� s� defineasc� efectele viitoare ale �nc�lzirii climei. Cercet�torii au confirmat faptul c� reciful de corali pe care l-au studiat este pe cale s� moar� Ron Thresher a declarat c� aciditatea tot mai crescut� a oceanelor ar putea fi responsabil� de acest fenomen. �nc�lzirea global�, o consecint� a actiunii gazelor cu efect de ser�, precum dioxidul de carbon, genereaz� o crestere a temperaturii oceanelor, dar sporeste si aciditatea acestor ape. �n 2007, un raport al Natiunilor Unite a avertizat asupra riscului ca Marea barier� de corali din Australia, cel mai mare organism viu al planetei, s� fie distrus� �n urm�toarele decenii din cauza schimb�rii climei. Obiectiv turistic �nscris �n patrimoniul mondial al umanit�tii, care se �ntinde pe o suprafat� de peste 345.000 de kilometri p�trati �n largul coastelor australiene, Marea barier� de corali ar putea fi amenintat� cu �disparitia functional�, a avertizat ONU.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.