Seceta sever a lsat fr hran si ap animalele din satele vasluiene. Psunile sunt complet uscate: n loc de iarb gras, doar terenuri rosii si sterpe. Situatia este mult mai grav fat de anul 2007, cnd seceta a calamitat crunt orice urm de verdeat, acum vznduse cel mai bine efectele indiferentei autorittilor. Nimeni nu a ncercat reabilitarea bazelor furajere, pajistile degradndu-se de la un an la altul. Foarte multi trani au intrat deja pe „cod rosu”: si tin animalele acas si le hrnesc cu rezervele adunate pentru iarn. n fata prpdului, peste 6.000 de capete de bovine sunt pregtite pentru sacrificare. De altfel, tranii au nceput s fac tieri „preventive”, n special la tineret, pentru a-si conserva furajele din stocuri. Cresctorii de animale din judetul Vaslui se confrunt cu o situatie dramatic. O mare parte a psunilor comunale sunt complet uscate, iar zeci de mii de animale nu mai au asigurat baza furajer. Grav este c islazurile arat mult mai ru fat de anul trecut, cnd seceta a fcut ravagii n judet. De la an la an, vegetatia s-a degradat rapid, n loc de culoarea verde, dealurile artnd ca un veritabil peisaj martian. Pmntul este rosu, furtunile au splat practic terenurile iar viteza de eroziune a solului este foarte mare. Deja, foarte multi trani au ajuns n etapa strii de urgent, tinndu-si animalele acas si hrnindu-le din putinele rezerve fcute pentru iarn. Miklos Attila, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie Vaslui, spune c, n conditiile n care nu a fost zpad aproape deloc, n majoritatea satelor, animalele mici au fost tinute pn acum numai pe aceste suprafete. n nici un moment nu s-a pus problema unui comportament adecvat din partea tranilor pentru protejarea vegetatiei: respectarea termenelor de scoatere la psunat, repausul anual, rensmntri etc. „n primele zile din luna mai, vegetatia a fost ras n totalitate. Precipitatiile slabe nu au dat timp ierbii s se refac. Oamenii trebuie s se grbeasc s fac rezerve de furaje de unde se mai poate: paie, lstris, culturile agricole compromise, stufris de pe grle etc”, a declarat Miklos Attila. Mai mult, dac hrana este pe sfrsite, la fel se ntmpl si cu rezervele de ap. Situatia cea mai critic se gseste n sudul judetului, unde nu a plouat de mai bine de dou luni iar multe fntni au secat. O alternativ pentru adparea animalelor ar fi orientarea marelor tabere pe lng resursele de ap, sau aprovizionare cu cisternele n zonele afectate.
La un pas de sacrificare
Dac prognozele meteorologice se adeveresc si n lunile iulie, august si septembrie seceta se va accentua, efectivele de animale vor suferi mari pierderi. n acest moment, nu mai putin de 6.000 de capete de matc de bovine (vaci adulte si junici gestante) sunt n pericol. Ct priveste tineretul, aici decimarea va fi si mai puternic, dup tierile din anul 2007, numrul efectivelor nefiind refcut nici pn n prezent. Si dac acum doi ani o parte din gospodari si-au putut valorifica ntr-o form sau alta carnea si nu au pierdut tot, acum conjunctura este cu totul alta. Pe lng lipsa acut de puncte specializate de nmagazinare a crnii si a procesatorilor, puterea de cumprare a populatiei este mult diminuat. Cettenii nu mai dispun de venituri suficiente pentru a sustine un consum sporit, iar surplusul de pe piat nu va putea fi absorbit. Tocmai din aceste cauze este foarte posibil ca samsarii din alte zone ale trii s „roiasc” n scurt timp prin satele vasluiene, fcnd achizitii la niste preturi de nimic. Si, ntr-adevr, tabloul acelor zile este greu de uitat. O vac n perioada ei maxim de productie, era vndut cu 5 – 600 de lei, cumprtorii ocazionali fcnd mai multe curse cu trailere de capacitate mare ntr-o singur zi.
Impaduriti de urgenta solurile judetului Vaslui. Extrema urgenta din partea organelor prefecturii si ale consiliului judetean. salcia energetica este o varianta. Campaniile electorale au secat de fonduri consumate in vint si nu tin loc de munca concreta. Rezultatele lenei si a nesimtirii se vor culege in fiecare an daca nu se vor lua masuri de munca concreta.