În 2023, Primăria municipiului Vaslui accesa o finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale „Elena Cuza” (nr. 4), costul lucrărilor fiind estimat la acea dată la 8.904.492,18 lei, din care 6.015.492,03 lei reprezentau cheltuieli eligibile, suportate din PNRR, iar restul de 2.888.547,15 lei, cheltuieli neeligibile, de la bugetul local. Nici măcar nu a fost demarată licitația pentru desemnarea executantului, când, în august 2024, s-a făcut o actualizare a indicatorilor tehnico economici, aprobată de CL Vaslui, considerându-se că reabilitarea școlii ar putea costa 13,2 milioane lei, primăria Vaslui urmând să contribuie cu aproape 7,2 milioane lei, de la bugetul local! Apoi, în iulie 2025, când în sfârșit sâa finalizat licitația și s-a semnat contractul de execuție a lucrărilor, are loc o nouă actualizare a Devizului general, aprobată de către consilierii municipali, în care costul total al lucrărilor era estimat în minus, la 10,565 milioane lei.

În sfârșit, în toamna anului trecut, demarau lucrările de reabilitare a Școlii 4, însă „epopeea” prețurilor era departe de final: doar câteva luni mai târziu, în octombrie 2025, constructorul solicită o nouă majorare a bugetului, cu aproape 2 milioane lei, motivând o serie de neconcordanțe între situația de pe teren și soluțiile tehnice din proiectul inițial.

Mai nou, tot astfel de necondordanțe a făcut ca executantul lucrărilor să ceară iar mai mulți bani, iar municipalitatea, în disperarea sa de a finaliza proiectul până la sfârșitul lunii august, în caz contrar urmând să restituie finanțareea nerabursabilă de 6 milioane de lei, să aprobe. De această dată, este vorba de o suplimentare a bugetului inițial cu încă un milion de lei, necesară pentru: reconfigurarea unor grinzi de pe caza scării de la ultimul etaj, redimensionarea scărilor interioare și, atenție, „realizarea unor lucrări de tencuire în zone în care tencuiala existentă prezenta degradări și neconformități, (…), refacerea tavanelor din sălile de clasă prin îndepărtarea integrală a finisajelor existente și realizarea unui strat nou”! Lucrări care ar fi trebuit incluse în proiectul inițial…

Noroc că primăria are bani, municipalitatea fiind în curs de contractare a unui împrumut de 45 de milioane de lei, din care o parte din bani ar urma să fie folosiți pentru finalizarea reabilitarea Școlii nr. 4!

The post Lucrări a la Vaslui: încă un milion de lei pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale „Elena Cuza” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Indicele de sărăcie generală la nivel de unități administrativ-teritoriale pentru anul 2024, despre care vorbește raportul Ministerului Dezvoltării (MDLPA), reflectă proporția populației care trăiește în condiții de sărăcie multidimensională, în funcție de accesul la venituri, condiții de trai și oportunități economice. Datele folosite pentru calcularea acestui indicator provin de la Ministerul Muncii, INS, Ministerul de Finanțe și Ministerul Dezvoltării. Distribuția spațială a sărăciei confirmă persistența unor decalaje structurale majore între regiuni, dar mai ales între mediul rural și urban.

Județul Vaslui este „sus”, atunci când se calculează acest indice, cu valori care ajung la 92% în comuna Voinești și 92% în comuna Gârceni. Dar, în general, întreaga regiune centrală a Moldovei este colorată, astfel, sumbru, în roșu. Puține județe nu sunt colorate doar în roșu și foarte puține localități au un indice al sărăciei sub 40%, adică culoarea verde.

Datele privind conectarea la rețelele publice de canalizare în anul 2025, unul dintre indicatori, arată că numeroase localități din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei au niveluri extrem de reduse de conectare. „Numeroase UAT-uri, în special din Moldova, sudul Munteniei și Oltenia, se află în categoriile inferioare (sub 40%), semnalând o lipsă persistentă a infrastructurii de canalizare, cu implicații directe asupra sănătății publice și protecției mediului”, se arată în raport. În multe comunități rurale, oamenii trăiesc fără sisteme moderne de canalizare, iar accesul la apă curentă rămâne limitat. Raportul arată că, deși conectarea la rețeaua de apă potabilă este mai ridicată la nivel național, există în continuare zone unde populația depinde de fântâni sau sisteme individuale de aprovizionare. „Moldova și sudul țării continuă să înregistreze proporții scăzute de conectare, semnalând zone în care populația se bazează încă pe surse alternative, inclusiv puțuri sau sisteme individuale de aprovizionare”, se arată în raport.

Vasluiul pe harta sărăciei: nicio localitate cu un indice al sărăciei sub 40%

În recentul raport publicat de guvern privind starea administrațiilor locale și dezvoltarea teritorială în România se arată că țara noastră este fragmentată în câteva zone dezvoltate, mai ale sîn vest, și vaste regiuni afectate de sărăcie, lipsa infrastructurii și slaba capacitate administrativă, în special în Moldova, sudul Munteniei și Oltenia.

Potrivit raportului, România are în prezent 2.862 de comune și 216 orașe, dintre care 103 municipii (inclusiv Municipiul București). Potrivit documentului citat, se observă că zonele metropolitane consolidate (ex: București-Ilfov, Cluj, Timișoara și câteva alte excepții) sunt singurele care depășesc media UE, în timp ce majoritatea zonelor din țară se află în categoriile inferioare, unele sub pragul de 50%.

Cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale.

Potrivit raportului publicat de Guvern, lipsa infrastructurii de bază reprezintă una dintre problemele identificate.

Numeroase comune, în special din Moldova, sudul Munteniei și Oltenia, se află în categoriile inferioare (sub 40%), semnalând o lipsă persistentă a infrastructurii de canalizare, cu implicații directe asupra sănătății publice și protecției mediului. În schimb, gradul de conectare este semnificativ mai ridicat în localitățile urbane și periurbane din Transilvania, Banat și zona metropolitană București–Ilfov.

Moldova și sudul țării continuă să înregistreze proporții scăzute de conectare la apă și canalizare, semnalând zone în care populația se bazează încă pe surse alternative, inclusiv puțuri sau sisteme individuale de aprovizionare.

Raportul publicat de Guvern arată diferențe între județe în ceea ce privește capacitatea de a atrage bani europeni și de a implementa proiecte. Județele cu cele mai mari venituri europene per capita sunt Tulcea, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Mehedinți, cu o mobilizare eficientă a structurilor județene pentru atragerea fondurilor externe în infrastructură, digitalizare, sănătate și dezvoltare regională. La polul opus sunt județele Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău, Iași și Suceava care au raportat cele mai mici venituri atrase din fonduri europene per capita. Conform documentului citat, investițiile din fonduri europene s-au concentrat semnificativ în anumite regiuni (ex. Cluj, Bihor, Alba, Ilfov), în timp ce altele au rămas constant subfinanțate (ex. Teleorman, Vaslui, Caraș-Severin), accentuând decalajele teritoriale.

În unele municipii și orașe dezvoltate (ex. Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia), peste 68% din veniturile de funcționare provin din surse proprii, ceea ce indică o autonomie financiară ridicată și un potențial ridicat de planificare strategică multianual. Zonele cu venituri mai ridicate sunt delimitate, ca în cazul altor indicatori, de arcul carpatic – zonele din centrul și vestul acestuia înregistrând procente mai ridicate ale veniturilor proprii în raport cu veniturile de funcționare. Acestor zone li se alătură zona Dobrogei, care beneficiază de un potențial turistic, energetic și comercial major. În schimb, în numeroase comune și orașe mici aflate în exteriorul arcului carpatic – zona Moldovei, Olteniei și Munteniei, sub 20% din bugetul pentru funcționare este generat local, restul fiind acoperit prin sume defalcate din TVA și subvenții. Aceasta reflectă dependența structurală a multor UAT-uri mici de bugetul de stat, ceea ce le limitează spațiul de decizie și flexibilitatea bugetară.

The post Județul Vaslui în date guvernamentale: Comuna Voinești, indicele sărăciei de 92%, Gârceni – 88% first appeared on Monitorul de Vaslui.

La sfârșitul lunii trecute, consilierii municipali vasluieni și-au dat acordul pentru contractarea, de către primărie, a unui împrumut de 45 de milioane de lei necesar pentru finanțarea a cinci proiecte implementate cu fonduri nerambursabile ce trebuie finalizate în acest an. Este vorba de proiectele cu finanțare nerambursabilă: „Construire locuințe pentru tineri în Municipiul Vaslui”, pentru care ar fi nevoie de 18 milioane lei, și „Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei – Școala Gimnazială Elena Cuza Vaslui”, (3 milioane lei), ambele prin PNRR și care au drept termen de finalizare 31 august, „Proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători – Etapa a II-a” – 15 milioane lei necesari, și „Proiectul de realizare depou pentru transportul public – Etapa a II-a”, (4 milioane lei), ambele cu finanțare PRNE 2021-2027 și termen de finalizare 30 iunie 2026, și proiectul „Centrală electrică fotovoltaică pentru autoconsum și rețele electrice pentru evacuare putere”, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026 și pentru care cofinanțarea din partea primăriei ar fi de 5 milioane lei.

Deja, luni, 11 mai 2026, Primăria municipiului Vaslui a demarat procedura de contractare a împrumutului de 45 de milioane de lei de la bănci comerciale, împrumut care are drept durată de rambursare 5 ani și o dobânfă maximă egală cu cea a Băncii Naționale ROBOR la 3 luni (în prezent de 5,86%/an) plus o marjă fixă anual prpusă de creditor. Procedura se va desfășura în mare urgență, termenul limită de depunere de oferte din partea băncilor fiind 20 mai, zi în care se vor deschide și ofertele.

Graba municipalității este de înțeles, având în vedere că cele două proiecte finanțate prin PNRR au drept termen limită de finalizare 31 august. De neînțeles este însă faptul că primarul Braniște nu ia în considerare posibilitatea ca, pentru aceste două proiecte, să împrumute bani fără dobândă de la Trezoreria statului. Este vorba de o oportunitate apărută la doar câteva zile după aprobarea Hotărârii CL Vaslui pentru contractarea unui împrumut, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului privind aprobarea unor măsuri în vederea accelerării implementării investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență la nivelul autorităților administrației publice locale, prin asigurarea lichidității temporare prin împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanțelor, aprobată pe 4 mai.

Respectiva ordonanță pune la dispoziția primăriilor o sumă totală de 10 miliarde de lei, în cazul municipiilor, o sumă maximă de 100 milioane lei, fiecăruia, FĂRĂ DOBÂNDĂ! Condiție impusă este ca rambursarea creditului să se facă până pe 15 noiembrie, în cazul nerestituirii integrale a împrumutului până la data de 15 noiembrie 2026 inclusiv, urmând să se aplice o dobândă, „începând cu prima zi ulterioară datei de 15 noiembrie 2026, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, până la data stingerii obligației”, așa cum se arată în actul normativ. Rambursarea creditului s-ar putea face chiar din sumele încasate din PNRR pe măsură ce sunt decontate. Termenul-limită pentru transmiterea documentelor în vederea contractării unui astfel de credit este data de 20 iulie inclusiv.

Doar că banii obținuți fără dobândă de la Ministerul Finanțelor trebuie folosiți strict pentru asigurarea finanțării cheltuielilor eligibile, inclusiv pentru TVA aferentă cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, nu și pentru acoperirea altor cheltuieli. Acesta ar fi poate un motiv pentru care municipalitatea vasluiană merge mai departe cu contractarea împrumutului de la bănci comerciale, care nu verifică felul în care sunt cheltuiți banii, ci doar respectarea graficului de rambursare a creditului.

The post Primăria Vaslui a demarat contractarea împrumutului de 45 de milioane de lei de la bănci. Deși poate lua bani de la stat fără dobândă first appeared on Monitorul de Vaslui.

Conform Agenției Naționale de Integritate, persoanele prevăzute de lege au obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese în format electronic, exclusiv prin intermediul platformei e-DAI, disponibilă pe pagina de Internet a Agenției la adresa https://integritate.eu/edai/.

„Reamintim dispozițiile art. 21, alin. (3) din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora deponenții completează, depun și transmit declarații de avere și de interese certificate exclusiv cu semnătură electronică calificată prin sistemul electronic e-DAI, începând cu data de 01 ianuarie 2024. De asemenea, conform Deciziei nr. 297 din 29 mai 2025 emisa de către Curtea Constituțională a României, precizăm că declarațiile de avere și de interese nu se mai publică pe paginile de internet ale instituțiilor, nici pe portalul Agenției Naționale de Integritate. Totodată, în acord cu considerentele deciziei anterior amintite, deponenții nu mai au obligația de a completa declarațiile cu date și informații privind soțul/soția și copiii majori”, a transmis ANI, care a precizat că Agenția nu primește declarații de avere și de interese în format hârtie sau semnate olograf, iar toate declarațiile depuse astfel vor fi considerate a fi nedepuse în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 1 din Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioareprevede că „Dispoziţiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:

1. 1. Preşedintele României;
3. 2. consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;
5. 3. preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;
7. 4. membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;
9. 5. primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;
11. 6. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
13. 7. judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;

8. personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;

9. judecătorii Curţii Constituţionale;

10. membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;

11. preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;

12. Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;

13. preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

14. membrii Consiliului Concurenţei;

15. membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

16. membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

17. membrii Consiliului Economic şi Social;

18. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

19. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;

20. membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;

21. membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;

22. membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;

23. preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;

24. directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;

25. directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;

26. directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;

27. personalul diplomatic şi consular;

28. directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;

29. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, prim- adjunctul şi adjuncţii săi;

30. aleşii locali;

31. persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;

32. persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;

33. personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;

34. membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;

35. guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;

36. personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;

37. preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;

38. prefecţii şi subprefecţii;

39. candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.

40. preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii generali, directorii economici şi/sau trezorierii federaţiilor sportive naţionale, ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi ai Comitetului Naţional Paralimpic. 25/12/2022 – punctul a fost introdus prin Lege 372/2022”.

The post Aleșii locali și demnitarii județului mai au o lună pentru a-și depune declarațiile de avere first appeared on Monitorul de Vaslui.

Bugetul local al municipiului Vaslui va înregistra în acest an, conform spuselor conducerii primăriei, un deficit important, banii nefiind îndeajunși pentru a susține toate cheltuielile de funcționare și cele pentru investiții propuse. De aceea, pentru a finaliza la timp cinci dintre proiectele de investiții cu finanțare nerambursabilă aflate în derulare, primarul Lucian Braniște nu a găsit altă soluție decât să acceseze în numele municipiului un împrumut de nu mai puțin de 45 de milioane, lucru care ar asigura cofinanțarea necesară.

Este vorba de proiectele cu finanțare nerambursabilă: „Construire locuințe pentru tineri în Municipiul Vaslui”, pentru care ar fi nevoie de 18 milioane lei, și „Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei – Școala Gimnazială Elena Cuza Vaslui”, (3 milioane lei), ambele prin PNRR și care au drept termen de finalizare 31 august, „Proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători – Etapa a II-a” – 15 milioane lei necesari, și „Proiectul de realizare depou pentru transportul public – Etapa a II-a”, (4 milioane lei), ambele cu finanțare PRNE 2021-2027 și termen de finalizare 30 iunie 2026, și proiectul „Centrală electrică fotovoltaică pentru autoconsum și rețele electrice pentru evacuare putere”, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026 și pentru care cofinanțarea din partea primăriei ar fi de 5 milioane lei.

Contractarea împrumutului a fost aprobată la limită de consilierii municipali vasluieni, cu 14 voturi pentru și 9 abțineri ori voturi împotrivă, în ciuda insistențelor primarului Braniște cum că aceasta ar fi singura cale de a asigura cofinanțarea necesară finalizării celor 5 proiecte fără a bloca celelalte proiecte aflate în desfășurare și care au termen de finalizare în anul curent. „În lipsa asigurării cofinanțării, există riscul real de pierdere a finanțărilor deja obținute, ceea ce ar obliga municipiul să restituie sumele primite, împreună cu dobânzi și penalități. În aceste condiții, contractarea împrumutului reprezintă o soluție responsabilă, care permite finalizarea proiectelor începute, evitarea pierderii fondurilor nerambursabile și continuarea activităților fără blocaje financiare majore”, le-a explicat primarul Lucian Braniște consilierilor municipali.

Reticența unora dintre consilieri provine poate și din faptul că anul trecut, primarul Braniște le-a mai solicitat odată acordul pentru contractarea unui împrumut, atunci, de 30 de milioane lei, și tot pentru asigurarea cofinanțării unor proiecte, dintre care două, cele cu finanțare prin PNRR, sunt pe listă și de această dată. Împrumutul ar fi urmat să fie luat de la Trezoreria statului, în cadrul unui program al Guvernului României, la o dobândă egală cu ROBOR la 3 luni a Băncii Naționale a României.

Atunci, deși a obținut împrumutul dorit, Lucian Braniște a decis să renunțe la el, motivând că ar fi găsit oferte mai bune pe piață, și, în plus, nu ar fi reușit să deconteze banii în perioada imediat următoare, în special pe perioada iernii, urmând a fi plătite dobânzi degeaba. Acum, suma necesară este mult mai mare, iar o parte din ea va fi folosită și pentru remedierea greșelilor de proiectare în cazul proiectului de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători, cazul stâlpilor de troleibuz de pe podul peste calea ferată, înlocuiți cu unii înalți de 10 metri, amplasați în imediata apropiere a căii ferate, ori în cazul depoului, acolo unde a trebuit construită o cale de acces nouă, greșeli a căror remediere a costat peste 7 milioane lei!

La fel, în cazul locuințelor pentru tineri, pentru care s-a primit o finanțare eligibilă de 36,28 milioane lei, și unde inițial Primăria Vaslui trebuia să contribuie cu 886 mii lei, valoare neeligibilă. Doar că între timp, din decembrie 2022, data semnării contractului de finanțare, cheltuielile neeligibile au crescut până la suma de 23 milioane lei, ce trebuie asigurată de la bugetul local. De asemenea, proiectul Școlii Gimnaziale „Elena Cuza”, a cărei reabilitare în vederea creșterii eficienței energetice costă cu 3,3 milioane lei mai mult față de devizul inițial. 

Așa că, trebuie împrumutați bani, la doar un an după ce Primăria Vaslui începea 2025 cu un excedent financiar de 53,6 milioane lei, bani rămași necheltuiți din anii anteriori.

The post Primăria Vaslui se împrumută cu 45 de milioane de lei, după ce anul trecut voia să împrumute 30 de milioane first appeared on Monitorul de Vaslui.

Potrivit hotărârii adoptate de Consiliul Județean în ședinaț de joi, 30 aprilie 2026, veniturile totale prognozate ale bugetului centralizat al județului depășesc 511 milioane de lei. Din această sumă, 72% este alocată secțiunii de funcționare, iar 28% secțiunii de dezvoltare. La capitolul cheltuieli, bugetul prevede aproximativ 600 de milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită, în parte, din excedentul bugetar înregistrat la finalul anului 2025. Cele mai mari sume au fost direcționate către transporturi, aproximativ 232 de milioane de lei, și către asistența socială, peste 222 de milioane de lei.

Președintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan, a explicat că structura actuală a bugetului este influențată de calendarul contractelor de finanțare: „Chiar dacă vedeți astăzi cheltuielile de funcționare mai mari decât cele de dezvoltare, dacă am fi inclus contractele de finanțare pe care le vom semna luna viitoare, proporția ar fi fost inversă. Am avut în vedere ca instituțiile noastre să aibă resursele necesare pentru a funcționa și am încercat să acoperim toate obiectivele propuse pentru acest an.”

Peședintele Consiliului Județean a atras atenția și asupra întârzierii adoptării bugetului, o situație fără precedent în ultimele trei decenii, care ar putea afecta implementarea unor investiții: „Este cel mai întârziat buget din ultimii 30 de ani. Practic, avem doar câteva luni la dispoziție pentru implementare, iar legislația în domeniul achizițiilor publice va face ca unele proiecte să fie amânate pentru anul viitor”.

Cele mai mari sume au fost direcționate către transporturi, aproximativ 232 de milioane de lei, și către asistența socială, peste 222 de milioane de lei.

The post Buget concentrat pe asistență socială și investiții în infrastructura de transport, aprobat de Consiliul Județean first appeared on Monitorul de Vaslui.

Prin alte hotărâri au fost numiți 21 de prefecți și 6 subprefecți, printre care și subprefectul Andrei Șerban, „promovat” în funcția de prefect.

„Aș vrea să vă semnalez eliberările din funcție a 22 de prefecți și 36 de subprefecți și numiri în funcție a 21 de prefecți și 6 subprefecți. E vorba, desigur, de prefecții și subprefecții care au demisionat. În locul lor au fost numite alte persoane”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
Astfel, în locul prefecților demisionari, Guvernul i-a numit în funcția de prefect pe următorii: Nedelcu Darius-Sebastian (județul Argeș);
Dobrescu Florin-Sergiu (județul Brăila);
Dolha Nechita-Stelian (județul Bistrița-Năsăud);
Dimian Leonard (județul Buzău);
Gâfu Cristian (județul Caraș-Severin);
Deculescu Valentin-Dumitru (județul Călărași);
Calomfirescu Marius (județul Dâmbovița);
Călinoiu Eugen-Costel (județul Dolj);
Toderașc George (județul Galați);
Răducan-Morega Corneliu (județul Gorj);
Szell Lorincz (județul Hunedoara);
Tănăsescu Mihai Andrei (județul Ialomița);
Stauder Rudolf (județul Maramureș);
Pavel Cristinel (județul Mehedinți);
Apostol Maria (județul Neamț);
Nicolae Ștefan (județul Olt);
Păstrăv Bogdan-George (județul Suceava);
Mitran-Piticu Valentina-Veronica (județul Teleorman);
Terente Eugen ( județul Tulcea);
Șerban Andrei (județul Vaslui);
Macovei Liviu- George (județul Vrancea).

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la începutul acestei săptămâni, că Biroul Permanent Național și președinții de filială ai PSD au decis în unanimitate ca parlamentarii partidului să semneze și să voteze moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Bolojan și le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia.

The post Prefectul PSD Eduard Popica, eliberat din funcție de Guvern, după ce își dăduse demisia. Înlocuit cu subprefectul USR Andrei Șerban first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Suma solicitată va fi folosită pentru achiziționarea de materiale consumabile și servicii necesare desfășurării în bune condiții a olimpiadelor și concursurilor școlare”, se precizează în referatul la proiectul de hotărâre.

Suma de 217.496 lei, necesară finanțării organizării olimpiadelor școlare pe discipline, faza județeană, și a unor concursuri școlare, etapa națională, este prevăzută în bugetul local al județului pe anul 2026.

The post Consiliul Județean Vaslui va aloca 217.496 de lei pentru finanțarea olimpiadelor școlare din acest an first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Am ales să rămân fidel principiilor mele și direcției în care cred că trebuie să meargă Vasluiul. După o perioadă în care am avut onoarea de a ocupa funcția de viceprimar al municipiului Vaslui, am luat decizia de a-mi depune demisia din această responsabilitate publică. Această decizie vine în urma unei analize personale și este determinată de contextul politic actual la nivel local, în care direcțiile asumate de noua conducere a PNL Vaslui nu mai corespund principiilor în care cred, principii orientate către dezvoltare, construcție și responsabilitate față de comunitate. Consider că implicarea în administrația publică trebuie să aibă ca obiectiv principal susținerea proiectelor necesare orașului și evitarea oricăror blocaje care pot afecta parcursul de dezvoltare al municipiului Vaslui. În momentul în care această viziune nu mai este împărtășită, cred că este corect să fac un pas înapoi din funcția executivă”, scrie Bulumac în postare.

„Pe durata mandatului de viceprimar, colaborarea cu executivul de la Primaria Municipiului Vaslui și cu Consiliul Local a fost una foarte bună, în limitele atribuțiilor primite, fiind orientată constant către binele vasluienilor și către susținerea proiectelor de dezvoltare ale orașului. Doresc să mulțumesc Partidului Național Liberal pentru încrederea acordată prin propunerea și susținerea mea în funcția de viceprimar, precum și vasluienilor care mi-au acordat votul de încredere și oportunitatea de a-i reprezenta. Rămân, de asemenea, activ în mediul privat și voi continua să contribui, în măsura în care îmi stă în putință, la dezvoltarea comunității locale. Cred că responsabilitatea față de oraș trebuie să fie constantă, dincolo de orice context politic”, își încheie Bulumac anunțul privind demisia.

The post Viceprimarul liberal Bulumac a demisionat first appeared on Monitorul de Vaslui.

Popica și-a anunțat renunțarea la funcția de reprezentant al Guvernului în teritoriu, astăzi, 28 aprilie 2026, prin intermediul unei postări pe Facebook, rețea socială unde își anunța cam toate deciziile, ca și alte informații publice.

„Stimati vasluieni, astăzi închei un capitol important din viața mea profesională și anunț că mi-am depus personal la Ministerul Afacerilor Interne demisia din funcția de prefect al județului Vaslui. A fost o perioadă intensă, plină de provocări, dar și de realizări, care nu ar fi fost posibile fără sprijinul colegilor din instituție, al tuturor instituțiilor cu care am colaborat, dar și al tuturor celor care au avut încredere în mine”, scrie Popica.

„Am incercat, pe toată durata mandatului, să îmi exercit atribuțiile cu responsabilitate, echilibru și respect față de țară și cetățeni. Consider că acest moment este unul potrivit pentru a face un pas în lateral și pentru a permite ca o nouă etapă în viața mea să își facă debutul. Rămân în continuare implicat în viața comunității și voi susține, din orice poziție, proiectele care contribuie la dezvoltarea județului. Vă mulțumesc tuturor!”, își încheie prefectul demisionar postarea.

Până la numirea unui nou prefect în județ, atribuțiile îi vor fi preluate de actualul subprefect vasluian, Șerban Andrei, de la Uniunea Salvați România (USR).

The post Prefectul Popica și-a depus demisia din funcție first appeared on Monitorul de Vaslui.

Fiecare vasluian a primit anul acesta de la guvernul PSD-PNL-USR cu 50 de lei mai puțin, de la 900 de lei la 850 de lei. Niciun parlamentar „de Vaslui” nu a venit anul acesta cu un singur amendament la bugetul pe 2026 (care își va intra în drepturi aproape de mijlocul anului, ca niciodată) pentru municipiul Vaslui. Nicio creșă măcar, nicio grădiniță, nici vreo stradă reabilitată. Preocupările parlamentarilor vasluieni, în majoritate PSD, PNL și USR, au fost în altă parte, mai mult politice. Dar primarul municipiului Vaslui, Lucian Braniște, a ținut ieri o conferință de presă ieri, în plină criză politică, de altfel, în care a vrut să fie „apolitic”, motiv pentru care nu a luat cu el și viceprimarii, „politici”.     

Nimic nu a fost politic în conferința de presă de ieri, în care Braniște a discutat despre „un moment mai puțin plăcut”, adică bugetul pe 2026, în afară de …totul. „Nu am reușit să găsim înțelegere la autoritățile centrale și la parlamentarii de Vaslui”, s-a tânguit primarul de Vaslui, amintind de trecuta conferință de presă, în care s-a rugat de parlamentari și guvern să ajute financiar Vasluiul, pentru că are nevoie – cel mai mult – de dezvoltare. Acum primarul a înghițit în sec și a spus că se va descurca și că „redimensionează”. Asta pentru că are „un buget dezechilibrat” și „un minus de 65 de milioane”. Ce redimensionează? Dezvoltarea, evident. Dar conferința de presă de ieri, ca și discutarea bugetului, sunt „apolitice”, trebuie să nu uităm.

Tot pentru că fiecare vasluian a primit cu 50 de lei mai puțin anul acesta de la Guvernul PSD-PNL-USR, primarul a explicat că instituția pe care o conduce va fi nevoită să facă un credit de 45 de milioane de lei, pe care în următorii ani îl vor achita, din impozite și taxe, vasluienii, fie ei „apolitici” sau „politici”. Creditul este destinat strict asigurării cofinanțării proiectelor cu fonduri europene. Decizia privind accesarea creditului va fi luată în ședința de miercurea viitoare a Consiliului Local. Dar va fi discutată de primar înainte, într-o întâlnire pe care Lucian Braniște a programat-o cu liderii …politici, adică cu liderii grupurilor partidelor care au consilieri locali. Deci iată cum intervine iarăși politica la Lucian Braniște, încât te face să te întrebi: când e politică și când nu mai e politică la primar? Răspunsul e simplu: când îi convine…

„Anul trecut s-a găsit înțelegere, însă anul acesta se pare că Guvernul României a considerat că nu este nevoie la Vaslui de un sprijin, să-i spun așa, nu e nevoie să fim înțeleși că avem foarte multe proiecte începute, în diferite stadii de implementare, de terminat proiecte pe PNRR și astfel s-a considerat că se face o economie majoră la economia țării prin nesprijinirea municipiului Vaslui. Noi însă nu ne-am oprit aici, nu ne-am blocat, încercăm în continuare să găsim înțelegere. Prin urmare, vom veni în fața Consiliului Local cu această propunere, de a face acest credit, care ne va ajuta foarte mult în realizarea obiectivelor stabilite”, a spus primarul.

Cum situația este critică și pentru a continua proiectele de dezvoltare, anul acesta un rol important îl va avea excedentul de anul trecut, care va merge la capitulul „Dezvoltare” al bugetului: „De la o medie care a fost undeva la 50-55 de milioane, am ajuns, anul trecut, la 34 de milioane excedent, care anul acesta ne ajută pe zona de dezvoltare să putem asigura cofinanțarea. Spun acest lucru pentru că în momentul în care am scos în dezbatere publică bugetul, el era dezechilibrat, în sensul că aveam o componentă de cheltuieli mai mare decât venituri. Dacă la capitolul Venituri am estimat undeva la 376 de milioane, la Cheltuieli vorbim de 476 milioane lei, diferența rezultată, cu tot cu excedentul bugetar luat în calcul, fiind de 64,5 milioane. Acum, intrând pe fiecare capitol din nou și încercând să dimensionăm la nivelul funcționării minime a activităților, la nivelul asigurării plăților pentru graficele de lucrări pe care le-am discutat cu constructorii, am încercat să echilibrăm acest buget. Nu ne-a ieșit sub nicio formă, suma era foarte mare. Din acest motiv, am hotărât ca împreună cu aparatul de specialitate să recurgem la un credit pe care îl vom accesa”. 

The post Anul acesta fiecare vasluian a primit de la guvernul PSD-PNL-USR cu 50 de lei mai puțin. Pentru primarul de Vaslui discutarea bugetului e „un moment mai puțin plăcut” first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Conform Planului Anual General de Activități al Gărzii Naționale de Mediu, începând cu 20.04.2026, demarăm controlul tematic la nivel național privind gestionarea deșeurilor municipale (conform PNGD) și starea de salubrizare a localităților”, a anunțat Garda de Mediul Vaslui, care a precizat că vizate sunt toate unitățile administrativ-teritoriale din județ, Consiliul Județean Vaslui, ca și Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară a județului Vaslui (ADIV)

Vor fi verificate existența și funcționarea serviciilor de salubrizare; existența și dotarea punctelor de colectare; respectarea graficelor de colectare; colectarea separată (hârtie, plastic, metal, sticlă, textile); atingerea țintelor de reciclare și reducere a depozitării; trasabilitatea deșeurilor; implementarea sistemelor „plătește pentru cât arunci”; starea de salubrizare și depozitările ilegale; implementarea PJGD/PMGD și funcționarea SMID.

Garda de Mediu reamintește că autoritățile locale au obligația legală de a asigura colectarea separată, atingerea țintelor de reciclare și eliminarea depozitărilor ilegale.

Instituția precizează că datele centralizate în urma controalelor vor sta la baza evaluării conformării și pot atrage măsuri și sancțiuni în cazul neîndeplinirii obligațiilor.

„Un management corect al deșeurilor înseamnă comunități curate și respect pentru mediu”, transmite Garda de Mediu Vaslui.

The post Garda de Mediu atenționează primăriile: Încep controalele privind gestionarea deșeurilor first appeared on Monitorul de Vaslui.

Prin lege, primăriile și consiliile județene primesc anual alocări de la bugetul de stat, fie din TVA, fie din impozitul de venit estimat a fi încasat, fie direct, conform unui algoritm aplicat de Finanșele Publice, fie indirect, prin hotărâre a CJ, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr.43/2026, impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se repartizează în felul următor: – 15 % la bugetul local al județului; – 63 % la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; – 14 % într-un cont distinct deschis pe seama administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului; – 6 % într-un cont distinct deschis la administrația județeană a finanțelor publice, care se află la dispoziția consiliului județean și care se repartizează integral în anul 2026 unităților administrativ-teritoriale; – 2 % într-un cont distinct deschis pe seama administrației județene a finanțelor publice, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ – teritoriale din județe, respectiv teatre, opere și filarmonici.

Cei 63% au fost deja repartizați de către DGFP Vaslui la începutul lunii, însă primăriile nu au putut să finalizeze proiectele de buget, în lipsa alocărilor de către CJ Vaslui a celorlalte sume pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului. Această alocare a fost aprobată astăzi, într-o ședință extraordinară a CJ Vaslui, desfășurată online. Astfel, CJ a împărțit celor 86 de comune, orașe și municipii suma totală de 43,793 milioane lei, o nimica toată față de necesarul de fonduri solicitat de către primării, necesar care se ridică la numai puțin de 1,286. miliarde lei, doar pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare și a celor de cofinanțare a tutuor proiectelor în derulare din județ. Așa cum recunoaște însăși conducerea județului, suma totală alocată azi a fost de doar 3 (trei) la sută din necesatul solicitărilor venite din partea primăriilor, însă… atât s-a putut!

Cât privește alocările, acestea variază în genearal între 3 sute și 6 – 7 sute mii lei pentru majoritatea comunelor, funcție de nevoi dar și de alocările directe din cota de 63% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, deja primite direct de DGFP Vaslui și a altor sume deja alocate de la bugetul de stat.

Sunt însă și excepții, Bogdănești și Blăgești, care vor primi de la CJ doar câte 100 mii lei, alte 11 comune urmând a primi câte doar 200.000 lei. În același timp, 7 comune vor primi câte 700 mii lei, 4 comune, Codăești, Vutcani, Zorleni și Hoceni, câte 800 mii de lei, iar comuna Grivița va primi de la CJ, 900 mii lei.

În acest an, conducerea județului s-a gândit să ajute și orașele și municipiile, alocându-le diverse sume din cei 16% din impozitul pe venit estimat a fi încasat în acest an. Astfel, orașele Negrești și Murgeni vor primi pentru echilibrarea bugetelor locale 500.000, respectiv 700.000 lei, municipiile Vaslui și Bârlad, câte un milion de lei, iar municipiul Huși, cel mai „năpăstuit” la alocările directe de la bugetul de stat, va primi de la CJ, 3,5 milioane lei.

Totodată, cu ocazia ședinței extraordinare de luni a CJ Vaslui, s-a procedat și la repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugată pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale din județ. Fiecare comună a primit î n general câte 50 mii lei pentru efectuarea reparațiilor curente ale drumurilor proprii. Excepție face comuna Roșiești, ale căror drumuri au de suferit din cauza traficului spre și dinspre Groapa ecologică de gunoi, și care va primi nu mai puțin de 925 mii lei, dar și alte comune, Coroiești, Delești, Crețești, Laza, Oltenețti, Pungești sau Voinești, care încă mai au multe drumuri de pământ ori pietruite, care au nevoie de întreținere constantă.

Pentru întreținerea drumurilor județene, Consiliul Județean și-a rezervat suma de 15 milioane de lei, din totalul de 21,932 milioane de lei, alocate de guvern în acest sens, județului Vaslui.

The post S-a împărțit „sărăcia”. Primăriile au cerut 1,286 miliarde, Consiliul Județean a alocat 43,793 milioane: 3%. Atât s-a putut! (Tabel nominal) first appeared on Monitorul de Vaslui.

Mulți ani, profitând de pasivitatea autorităților, unii bârlădeni, la fel ca și alți asemena cetățeni care „se respectă”, au înțeles să-și însușească porțiuni din spațiul public, pentru a le folosi în scop personal. Unii și-au ridicat garaje sau magazii, alții au construit pe domeniul public, inclusiv în apropierea stațiilor de autobuz ori a piețelor, spații comerciale și chiar baruri ori mici restaurante, ori s-au înstăpânit pe diverse bucăți de teren pe care le-au îngrădit, fără drept.

Acum, municipalitatea bârlădeană își revendică aceste proprietăți, terenuri pe care are de gând să amenajeze noi spații verzi și locuri de parcare, ori să construiască alte obiective de interes public. Recent, Primăria Bârlad a făcut un anunț care ține loc de notificare oficială ce va intra în vigoare în termen de 15 zile de la publicare. Municipalitatea solicită celor care au construcții neautorizate pe domeniul public să și le demoleze singuri, cât mai urgent, iar persoanele care ocupă suprafețe mai mari decât cele din actele de proprietate, să elibereze imediat terenurile respective. Sunt vizate și construcțiile amplasate pe diguri sau în zona de protecție a Pârâului Valea Seacă, identificate în urma unui control al Apelor Române.

Primăria mai reamintește cetățenilor că orice împrejmuire a spațiilor verzi din jurul blocurilor se poate realiza doar cu avizele necesare, conform regulamentelor locale. Deci, toate gardurile ridicate fără aviz și care nu respectă normele impuse de municipalitate, trebuie, la rândul lor, demolate.

Cei care nu se vor conforma își vor vedea construcțiile ilegale demolate de operatorii municipalității, iar costurile aferente vor fi apoi recuperate de la cei responsabili. Dacă își demolează singuri construcțiile, îi va costa mai puțin și măcar își vor recupera din materialele folosite.

The post Primăria le cere bârlădenilor să-și demoleze singuri construcțiile neautorizate. Dacă nu, vor suporta costurile first appeared on Monitorul de Vaslui.