Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie şi a atins nivelul de 4,87%, arată datele Asociaţiei CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut puternic în luna mai, cu 11,5 puncte până la valoarea de 44,9 puncte. În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, aproximativ 70% dintre analiştii financiari anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în crestere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1%.
”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut puternic în luna mai, cu 11,5 puncte până la valoarea de 44,9 puncte. Această situaţie s-a datorat in special majorarii puternice a componentei de anticipaţii a indicatorului, cu 15,2 puncte, în timp ce componenta de condiţii curente a crescut cu 4,3 puncte”, arată asociaţia. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie şi a atins nivelul de 4,87%. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 70% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1046 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1723 lei pentru un euro. “Cum riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a dispărut, indicatorul de încredere a crescut puternic în luna mai. Însă, riscul economiei româneşti rămâne ridicat şi este cauzat în special de deficitul bugetar nesustenabil. În contextul incertitudinii, în special fiscale, economia este anticipată să crească modest, nefiind exclus un scenariu de recesiune pentru acest an”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 60% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 25% anticipează o scădere. De asemenea 60% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 35% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a scăzut uşor comparativ cu exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,7% din PIB. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în crestere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
