Trecerea dintr-un an n altul are numeroase semnificatii, multe din ele reprezentate simbolic n datinile si traditiile tuturor popoarelor. Si la romni, aceast trecere este reprezentat n credinte diverse, pline de farmec si culoare. Ceremonialul de nnoire simbolic a timpului, n noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, este numit ngropatul Anului, denumirea de Revelion apartinnd timpurilor moderne. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este oprit dup 365 de zile si ntors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la capt n ziua de Anul Nou. Asemntor divinittii, timpul se naste anual, ntinereste, se maturizeaz, mbtrneste si moare, pentru a renaste dup alte 365 de zile. Ideea nnoirii timpului supravietuieste n calendarul popular, unde sfintii sunt tineri, maturi si btrni, dup cum s-au mprtit srbtorile. Cei de la nceputul anului sunt tineri (Sfntul Vasile, Dragobete, Sngiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sfntul Ilie, Sfnta Maria), iar ultimii srbtoriti sunt, fr exceptie, btrni (Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos Crciun).
Prin multe obiceiuri si credinte se exprim la nceput teama, dezordinea si haosul, iar dup miezul noptii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea si echilibrul. Cele mai importante obiceiuri sunt sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din gru (colaci, turte) si din carne de porc (piftie, crnati), credinta c se deschid mormintele si spiritele se ntorc printre cei vii, abundenta ospetelor si petrecerilor. Perinita, strigtul peste sat, bilant nocturn, n auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau ru n anul care se ncheie si colindele cetelor de feciori sunt obiceiuri la fel de importante. Nu pot lipsi de la sate stingerea luminilor n noaptea de Revelion (ce simbolizeaz ntunericul si haosul desvrsit provocat de moartea divinittii), aprinderea luminilor, care simbolizeaz nasterea, credin- ta deschiderii cerului, arderea comorilor si vorbitul animalelor, ncercarea norocului, aflarea ursitei, ntocmirea calendarului si mp carea pricinilor. Prin Sorcova se ncearc alungarea spiritelor malefice prin zgomote, iar Plugusorul reprezint nceperea simbolic a lucrului.
Sfntul Vasile, patronul primei zile din an
Sfntul Vasile cel Mare este unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esential n delimitarea ritului rasritean al ortodoxiei, de cel apusean. n prima zi a anului nou, de ziua Sfntului Vasile, se cnt colinde specifice si se mpart daruri, mai mult simbolice. n unele zone, de Sfntul Vasile, copiii si tinerii pleac cu Plugus orul. Acest obicei reprezint un rit precres tin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune n casa si n gospodria celui urat. n ziua de Sfntul Vasile, cerul este deschis si se consider c rugciunile sunt mai eficiente, dar si c magia are mai multi sorti de izbnd. Din aceste motive, n aceast zi li se prezice fetelor viitorul. Pentru aceasta, n vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul crtilor si cea cu oglinda. De asemenea, pentru ca fata s-si viseze ursitul, ea trebuia s-si puna sub limb, nainte de a se culca, putin busuioc. La sate se coace si acum pine pentru toat familia, se citesc evenimentele din anul abia nceput (prin felul n care se rupe pinea, prin studierea norilor sau a felului n care bate vntul) si se ncearc deducerea sortii rudelor si prietenilor.
Sorcova aductoare de noroc
n unele zone, copiii merg cu sorcova. Atingerea acesteia nsotit de o urare, este considerat ca fiind aductoare de noroc. Acest obicei l gsim la toate popoarele, din cele mai vechi timpuri. n loc de btul mpodobit cu flori de foit colorat, cum este la noi, la romani se mergea pe la case cu ramuri de mslin sau de laur, pentru a se face urri de Anul Nou. nainte, sorcova se facea din mldite de copaci (de obicei meri sau trandafiri), care se puneau n noaptea de Sf. Andrei n ap, iar de Anul Nou, dac nfloreau, aduceau mult noroc. Cuvntul sorcov este de origine slav (sorok – 40, numrul corespunznd exact cu cele 40 de lovituri ce se dau cu sorcova asupra celui cruia i se ureaz, n timpul recitrii colindului).
Plugul, obicei agrar pagan
n ajunul Anului Nou, n Moldova, cete de flci si de brbati de curnd nsurati pleac cu Plugul – strvechi obicei agrar derivat dintr-o practic primitiv, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o urare obisnuit de recolte bogate n anul care abia ncepe. Urarea de plugusor este de fapt un adevarat poem care deschide cu har, recurgnd la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia general a Srbtorilor de Anul Nou, colornd desfsurarea acestei srbtori cu acele elemente care ilustreaz una dintre principalele ocupatii ale poporului nostru, agricultura. Plugusorul copiilor este tot un obicei strvechi agrar. n ajunul Anului Nou, cetele de copii intr din cas n cas s ureze, purtnd bice (harapnice) din care pocnesc, clopotei, talngi etc. Urarea este un lung poem n versuri, care prezint succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului pn la coptul colacilor. Srbtorile de iarn cuprind o serie de alte jocuri, capra, ursul, jienii care, prin strigte, chiote, miscri caraghioase, mresc nota de umor si veselie, dnd uneori o nuanta de grotesc.
Superstitiile si apa ne scap de datorii si srcie
Este bine stiut c de felul n care psesti n noul an depinde cum ti merge pe parcursul acestuia. Pentru a ocoli necazurile, btrnii s-au nconjurat de tot felul de superstitii pe care le-au transmis cu grij urmasilor. Se spune c, la sfrsitul anului, este bine ca tot omul s aib datoriile pltite, pentru ca n anul care vine s nu fie nevoit s scoat multi bani din buzunare. Se mai spune, de asemenea, c n prag de an nou casa trebuie s fie curat, oricnd gata s primeasca oaspeti. Nici rufele murdare nu este bine s fie lsate pentru dup Anul Nou. Splndu-le nainte de intrarea n noul an, te feresti de srcie si de mizerie. Pregtirea bucatelor pentru seara dintre ani este nvaluit si ea n umbra superstitiilor. Astfel, pentru noaptea dintre ani nu se gteste mncare din carne de pasre, deoarece asa cum gina scormoneste n pmnt si-l mprs tie, tot asa se risipeste norocul si bun starea casei. O traditie mai nou cere ca miezul noptii de Revelion s-i surprind pe ndrgostiti srutndu-se sub crenguta de vsc atrnat la us. Se spune ca dac noul an te prinde astfel, atunci dragostea va intra tot anul n gospodrie, iar cei ai casei vor tri n armonie. O alt superstitie este si aceea ca prima persoan care intr n cas n noul an s fie brbat. Asta pentru c el reprezint stlpul casei, iar dac intr primul, atunci fericirea casei nu va fi clintit de greuttile cotidiene. Pe 1 ianuarie, este bine ca n case s intre semntorii. Acestia arunc cu gru sau, mai nou, cu orez n toate ncperile, pentru ca cei ai casei s aib parte de un an prosper. n prima zi din noul an nu se mtur si nici nu se adun grul sau orezul, pentru a nu atrage srcirea casei n anul cel nou. Se mai spune c cine va dormi n Ziua de Sfntul Vasile va fi tot anul somnoros. Noi dorim un an mai bun tuturor cititorilor, indiferent dac tin cont sau nu de datinile si superstitiile populare.
