După preluarea puterii prin fraudă electorală de către Partidul Comuniștilor din România (noiembrie 1946), pe teritoriul țării s-a dezvoltat o mișcare de rezistență anticomunistă, inițiată de membri ai partidelor istorice (Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal) și de legionarii care se mai găseau în viață și libertate. Dispersați pe tot cuprinsul țării și relativ numeroși, acești oameni s-au organizat în mici grupuri înarmate, care s-au refugiat și au luptat mai ales prin Munții Carpați până la mijlocul anilor ’70.
Mișcarea de rezistență din fostul județ Fălciu nu a fost una de confruntare deschisă, armată, chiar dacă în multe gospodării țărănești erau ascunse arme și muniții rămase în număr mare după trecerea frontului. Au contribuit la aceasta, poate, firea molcomă a moldovenilor, monitorizarea permanentă de către autorități a stării de spirit în rândul locuitorilor și arestarea potențialilor factori turbulenți. Foametea care s-a manifestat nemilos în județ pe parcursul anilor 1946-1947 a frânt conștiințe și a îngenuncheat, la propriu, oamenii disperați, aflați într-o căutare permanentă de hrană. Ministrul Agriculturii și Domeniilor din aceea vreme, Romulus Zăroni, lăuda țăranii moldoveni „care strâng cureaua în loc să protesteze, fierb frunze și rădăcini și le mănâncă fără să crâcnească”.
Acțiuni cu caracter anticomunist au venit din partea unor elevi de liceu și studenți, educați în spirit legionar. Legionarismul a reprezentat un curent politic de extremă dreapta care s-a manifestat în România interbelică. Acesta a fost prezent în orașul Huși, localitate de origine a ”Căpitanului” Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, cât și în satele fostului județ Fălciu prin numeroase ”cuiburi”, forme de organizare specifice, dar și Frății de Cruce, organizații alcătuite din elevi de liceu, educați în spirit naționalist și ortodox. Anticomunismul legionarilor era atât de înverșunat încât, din cauza prigoanei la care au fost supuși, majoritatea membrilor și simpatizanților Partidului Comunist din Huși au trecut în anul 1940 în URSS, după anexarea Basarabiei de către sovietici. Persecutați, arestați și asasinați pentru ideile lor radicale în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, aliați ai regimului autoritar impus de generalul Ion Antonescu, în timpul căruia au comis masacre și crime oribile, reprimați în urma rebeliunii declanșate contra ”Conducătorului” statului român (21-23 ianuarie 1941), mulți dintre legionari au fost închiși, iar după izbucnirea războiului antisovietic (22 iunie 1941), au alcătuit batalioane speciale care au luptat împotriva Armatei Roșii pe Frontul din Est.
Tinerii care au activat în Frăția de Cruce din comuna Vutcani au ales să își afirme crezul naționalist și rezistența anticomunistă într-o zi de mare sărbătoare creștină, Înălțarea Domnului, declarată din anul 1920 și Ziua Eroilor. În 22 mai 1947, Gheorghe C. Bostan, Costică C. Bostan, Simion Șoitu, Dumitru Șoitu, Costică I. Diaconu, Constantin V. Chiriac, Ion I. Adam, Gheorghe I. Florea, Matei Gh. Ciulei, Simion Mihalache, Dumitru I. Manolache, Iorgu I. Croitoru și Gheorghe Gh. Prodea s-au deplasat la monumentul dedicat eroilor din localitate, purtând cu ei trei coroane împletite din crengi de stejar, după datină, împodobite cu desene de mână. Unul dintre ele prezenta harta României Mari, în vreme ce pe al doilea desen era schițat monumentul eroilor din Vutcani, pe care erau trecute numele legionarilor din comună morți în luptele contra armatei sovietice. Pe cel de al treilea era reprezentat Arhanghelul Mihail, patron al Mișcării Legionare, cu sabia în mână și susținând un drapel românesc.
Considerând că desenele ascund un secret, un mesaj naționalist și revoluționar, jandarmii postului local au confiscat desenele și i-au reținut pe cei implicați. Legiunea de Jandarmi Fălciu a fost informată telefonic despre cele petrecute și sub acuzația de comitere a infracțiunii de revizionism-șovinism, conform ordinului strict secret nr. 50.000/947 al Direcției Generale a Poliției, cei 13 tineri au fost înaintați Legiunii de jandarmi din Huși. Măsurile luate ulterior de autoritățile comuniste împotriva acestora nu ne sunt încă cunoscute.
Notă: Material întocmit în baza dosarului nr. 3/1946, Fond Legiunea de jandarmi Fălciu – Secția Vutcani, aflat la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vaslui.
Profesor Ștefan Plugaru
