Saracia are ochii vineti

Bombardati cu tot felul de crize, vasluienii g�sesc din ce �n ce mai des �rezolv�ri� violente. Fie c� este vorba de probleme materiale sau sentimentale, pumnul pare s� fie, �n ultima perioad�, solutia cea mai la �ndem�n� si, pentru unii, singura. S�r�cia tot mai crunt� a vasluienilor a aruncat �n aer statisticile privind violenta �n familie: dac� trimestrul II al acestui an a contabilizat 36 de agresiuni intrafamiliale, trimestrul al III-lea detine un record greu de egalat, cu 139 de cazuri. Greu de egalat dar nu imposibil, pentru c� s�r�cia se va accentua iar �argumentele� contondente vor fi folosite tot mai des. De departe, mediul rural duce greul b�t�ilor �ntre pertenerii de viat�, femeile fiind, de cele mai multe ori, victime ale partenerilor de viat�.

Criza social� profund� cu care se confrunt� populatia judetului Vaslui merge m�n� �n m�n� cu violent a �n familie. La o simpl� analiz� a fenomenului abuzurilor domestice rezult� o �retet� cutremur�toare: s�r�cia, nivelul redus de preg�tire si consumul de alcool au drept rezultat violenta fizic�. Si, �ntr-adev�r, evolutia scandalurilor �ntre partenerii de viat�, care de cele mai multe ori se �ncheie cu agresiuni greu de imaginat, este �ngrijor�tor. Dac� �n trimestrul II al acestui an la Directia de Munc� si Protectie Social� (DMPS) Vaslui au fost raportate 36 de cazuri de violent� �n familie, �n trimestrul III au fost declarate 139 de astfel de evenimente. Practic, �n ultimele luni, num�rul certurilor si b�t�ilor administrate �n familie a crescut cu un neverosimil 104. Potrivit aceloras i statistici, 65% dintre persoanele abuzate sunt femei, iar restul de 35% �l constituie reprezentantii de sex masculin. Ca si �n cel�lalti ani, mediul rural s-a transformat �ntr-un adev�rat �rai� al scandalurilor, peste 60% din evenimente av�nd loc la sate. Extrem de important este faptul c� majoritatea actorilor implicati �n agresiunile domestice au o preg�tire redus�, de maxim opt clase. Trist este faptul c�, odat� instalat� dihonia �ntr-o familie, de regul�, �nc�ier�rile au o frecvent� medie de o dat� pe s�pt�m�n�. Gheorghe Ailinc�i, consilier juridic �n cadrul DMPS Vaslui, a precizat c�, �n majoritatea cazurilor de agresiune fizic�, persoanele v�t�- mate s-au adresat institutilor specializate �n domeniu. �Compartimentul de combatere a violentei �n familie monitorizeaz� cazurile de violent� la nivel de judet, gestion�nd si baza de date �n acest sens. Pentru centralizarea informa- tiilor, colabor�m cu toate institu- tiile ce au atributii de prevenire a violentei: Spital, Politie, Directia General� de Asistent� Social� si Protectia Copilului�, a precizat Gheorghe Ailinc�i. De asemenea, fac raport�ri trimestriale si cele dou� fundatii, �Totul pentru viat�, din Husi, si Fundatia �Movila lui Burcel�. �n ultimele trei luni, cele dou� organizatii au acordat rezident�, consiliere juridic�, psihologic� si asistent� medical� pentru 20 de victime ale violentei �n familie. Violent� mostenit� Familia traditional�, cu reguli stricte �n ceea ce priveste stabilirea rolului fiec�rui membru al familiei, reprezint� sursa unui num�r mare de acte de violent�. Modul �n care generatii la r�nd, �ndeosebi din zona rural�, sunt �nv�tate cum s� accepte abuzurile din familie favorizeaz� astfel de evenimente. �n urma unei analize realizate pe ultimii ani, s-a ajuns la concluzia c� astfel de evenimente nepl�cute cunosc o puternic� crestere pe fondul consumului de alcool, al s�r�ciei, al diferitelor neajunsuri, al num�rului mare de membri ai familiei. Modelul de familie �n care rolurile dominante sunt profund ancorate �n mentalitatea oamenilor �i determin� pe acestia s� accepte f�r� rezerve numeroase acte de violent� fizic� sau verbal�. Multe dintre cazurile existente au particularit�t ile lor si prin comportamentele de pedepsire si r�nire a femeii. Odat� agresat�, femeia victim� este f�r� putere, speriat� si cu sentimentul subordon�rii.

B�taia, una dintre cauzele avorturilor

Potrivit Legii nr. 217/25.052003, violenta �n familie reprezint� orice actiune fizic� sau verbal� s�v�rsit� cu intentie de c�tre un membru de familie �mpotriva unui membru al aceleasi familii, care provoac� o suferint� fizic�, psihic�, sexual� sau un prejudiciu material. Constituie, de asemenea, violent� �n familie �mpiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libert�tile fundamentale. Abuzul asupra femeii �n familie este un comportament ce are ca scop instituirea si p�strarea controlului asupra partenerului de viat�. Astfel, exist� mai multe tipuri de abuz care pot fi exercitate asupra femeii, dintre care mai des �nt�lnit este abuzul fizic, �n special asupra femeii gravide. Din nefericire aceast� practic� are consecin- te negative at�t asupra femeii, c�t si asupra f�tului (este una dintre principalele cauze de avort) si, ulterior, asupra dezvolt�rii normale fizice si psihice a copilului. De asemenea, abuzul sexual este unul din desele cazuri de violent� �n familie. Este considerat abuz sexual orice contact sexual nedorit de partener (�ncadrat ca viol marital), dac� relatiile dintre parteneri sunt oficializate, si viol, pentru alte tipuri de relatii sexuale obtinute prin fort�. Si abuzul emotional care cuprinde sentimentul de fric�, de depersonalizare, atunci c�nd femeia este determinat� s� se considere un obiect f�r� energie, resurse, nevoi sau dorinte, de privare economic�, de supra�nc�rcare cu responsabilit�ti sunt des prezente �n aceast� cazuistic�.

Si somere, si agresate!

Cu prilejul s�rb�toririi Zilei Internationale a Femeii din Mediul Rural, Compartimentul Teritorial Vaslui al Agentiei Nationale de Egalitate de Sanse �ntre femei si b�rbati a organizat o actiune comun� cu Prim�ria comunei Albesti. La actiune au fost prezente 37 femei cu v�rstele cuprinse �ntre 18 si 58 ani, domiciliate �n satul resedint� de comun�, precum si �n satele componente. Participantelor le-a fost �nm�nat un chestionar privind situatia femeii �n mediul rural, pe care s�-l completeze la modul cel mai sincer. Dintre nemultumirile femeilor, cea mai frecvent invocat� a fost lipsa unui loc de munc�, motivate de lipsurile financiare, de cuantumul sprijinului acordat de stat prin toate toate formele de indemnizatii (acestea fiind insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de baz�, lu�nd �n considerare faptul c� au copii la scoal�, b�tr�ni de �ngrijit etc.). �n urma analiz�rii chestionarelor, a rezultat c�, din cele 37 de femei care leau completat, doar patru aveau un loc de munc� (dou� fiind asistenti personali, una, �ngrijitor cl�diri, si una, muncitor necalificat), celelalte fiind majoritatea casnice, somere indemnizate sau doar aflate �n c�utarea unui loc de munc�. Una dintre femeile din Albesti si-a prezentat cazul, care se �ncadreaz� �n tiparele generale ale violentei intrafamiliale: desi a divortat de sot, ea este si acum h�rtuit� de c�tre fostul partener de viat�, santajat� si amenintat� cu moartea, �n special atunci c�nd acesta se afl� sub influenta b�uturilor alcoolice.