Racolati de foame

Mediul de afaceri vasluian se transform� �ncet, dar sigur, �ntr-un cadavru economic. �n cursul lunii septembrie, alte 212 societ�ti si-au �nchis portile si au dezertat din r�ndul contribuabililor. �n total, pe primele nou� luni ale acestui an, �recolta� de falimente este spectaculoas�: 1.804 de firme radiate, dizolvate sau suspendate. �ns�, circul nu se opreste aici. Estim�rile cele mai optimiste arat� c�, p�n� la sf�rsitul anului, alti 600 de agenti economici vor spune adio Fiscului. C�t priveste anul 2010, cresterea impozitelor locale si posibila majorare a TVA-ului vor pune crucea peste afaceri si bugetele cet�tenilor. Si, pentru ca perspectiva �idilic� s� fie complet�, o devalorizare a leului va pune �n miscare si morisca scumpirilor: combustibil, energie, produse agroalimentare etc. Paradoxal sau nu, �n timp ce patronatul se scufund� �n insolvent�, racol�rile, numirile �n functii si alte feluri de stipendii prosper�. Se �mpart cu cerbicie ultimele resurse, pentru c�, anul viitor, va fi unul cr�ncen.

Valul firmelor falimentare care dispar de pe piat� este de neoprit. �n cursul lunii septembrie, alte 212 societ�t i vasluiene au semnat �adeziunile� la dezastrul economic care se prefigureaz� pe termen scurt. De la 1.592 agenti economici iesiti din scriptele Registrului Comertului p�n� la 31 august, num�rul firmelor care au esuat p�n� la 30 septembrie s-a ridicat la 1.804. Mai exact, 1.127 cereri de suspendare, 562 de radieri si 115 dizov�ri. Comparativ cu perioada similar� a anului trecut, volumul afacerilor si al fluxurilor comerciale s-a pr�busit dramatic. �n primele nou� luni din 2008, doar 671 de agenti economici au �ncetat activitatea, adic� de trei ori mai putini ca �n anul curent. �n opinia oamenilor de afaceri locali, dac� se va merge �n acest ritm, alti 600 de operatori din economie vor sucomba �n trimestrul IV din acest an. Cauzele pentru care societ�tile mor �ntr-un ritm ametitor sunt extrem de elocvente: neplata datoriilor statului c�tre firmele particulare, introducerea impozitului forfetar si activitatea b�ncilor, prin rest�ngerea sever� a credit�rii c�tre agentii economici.

Mai tari ca bucurestenii la impozite

Din nefericire, perspectivele de relansare a economiei si dezvoltarea ofertei de locuri de munc� �n viitorul apropiat sunt obiective greu de realizat. Cresterea cu 20% a impozitelor si taxelor locale, dublat� de o posibil� majorare a taxei pe valoarea ad�ugat� la 22% vor �nmorm�nta mediul de afaceri. TVA-ul este cel mai sigur impozit de �ncasat pentru bugetul statului, �ns� poate induce si fenomenul de inflatie care, �n final, afecteaz� �ntreaga populatie. Pe un asemenea secenariu, care poate conduce si la o crestere a cursului de schimb valutar, cresterea impozitului �n raport cu veniturile realizate ar fi o variant� mult mai echitabil�. �Majorarea taxelor locale cu 20% pe masini, terenuri, cl�diri va avea un efect negativ at�t �n r�ndul populatiei c�t si al firmelor. �n regiunea noastr�, indicele de calcul al acestor impozite este mai mare dec�t cel de la Bucuresti. Consilierii locali sustin cu insistent� m�rirea taxelor, si nu caut� s� protejeze cet�tenii si firmele din judet. Primesc 10 milioane de lei vechi pe sedint� si cred c� pot face orice�, a spus Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui.

Interes zero pentru m�surile anticriz�

�n ultimele s�pt�m�ni, autorit�tile centrale au lansat pe piat� mai multe initiative care au scopul declarat s� atenueze efectele crizei si s� de-a o gur� de oxigen mediului de afaceri. S-au f�cut foarte multe promisiuni, fat� de care patronatele au serioase rezerve, c� nu tin exclusiv de campania electoral�. Astfel, exist� riscul ca odat� trecute alegerile de la sf�rsitul lunii noiembrie, m�surile preconizate s� nu mai fi luate �n considerare. �La nivel local, noi, am initiat �nt�lniri periodice cu reprezentant ii partidelor politice, la care am prezentat m�surile anticriz� pe care le consider�m viabile. �ns�, observ�m c� nu se tine cont de ele�, a explicat Constantin. Patronii cer �nc� de la �nceputul anului aplicarea unor m�suri active de redresare a economiei: dob�nzi sc�zute, impozite mici si comenzi prin investitii publice.

Alte patru luni de cosmar

�ncep�nd cu luna mai, data de la care a fost instituit impozitul minim, num�rul firmelor care si-au �ncetat activitatea voluntar a crescut spectaculos. �ntr-o singur� lun�, impozitul minim obligatoriu a reusit s� scoat� de pe piat� nu mai putin de 428 de societ�t i, care au solicitat suspendarea activit�tii. Si �n lunile urm�toare, iunie si iulie, �cruciada� �mpotriva evaziunii fiscale a lovit puternic mediul de afaceri local. Suspend�rile, radierile si dizolv�rile voluntare au devenit un sport judetean, sute de patroni vasluieni renunt�nd de bun� voie la afacerile proprii. Astfel, �n perioada 1 – 23 iunie, au fost �nregistrate 134 de cereri de suspendare, 24 de societ�ti au fost radiate din Registrul Comertului si cinci patroni si-au dizolvat definitiv afacerile. Potrivit datelor oficiale furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe l�ng� Tribunalul Vaslui, �n iulie, au fost �nregistrate 119 cereri de suspendare, 25 de radiere si cinci dizolv�ri. Nu �n ultimul r�nd, �n luna august, alte 189 de societ�ti au �nchis portile: 106 cereri de suspendare, 41 de cereri de radiere si 42 dizolv�ri.