Marele R�zboi de Re�ntregire a Neamului si Martirii s�i (II)

(o evocare din perspectiv� medical�)

�Stim c� prin moartea martirilor Tara c�stig� pe vertical� o transcen dent�, o demnitate, o aureol� m�ntuitoare la Judecata Mare a istoriei, dar orizontala ei, orizontala noastr� cea de toate zilele r�m�ne pustiit�, viata celor r�masi �n veci pustiit�.� – Stefan Fay

�Toamna p�timirii noastre� si �Triunghiul mortii�continuare din num�rul trecut�nfrangerile succesive din sudul t�rii suferite de Armata a III-a, in Valea Jiului, Turtucaia, Silistra, Fl�manda, Neajlov-Arges (ultima insemnand pierderea Bucurestiului si Dobrogei), vor conduce la pierderea a 76,3% din teri toriul regatului. Retragerea precipitat� si in dezordine a armatei c�tre Moldova dintre Carpati si Prut, urmat� de coloane nesfarsite de refugiati din calea urgiei cotro pitorilor, va insemna inceputul ‘toamnei patimilor noastre’. ‘�n Tara Zimbrului’cum cu durere si optimism canta poetul Vasile Voiculescu in versurile sale acest colt de tar�se vor reg�si ultimele zvacniri ale romanismului acelor vremuri, asediat la randul s�u si aparent lipsit de perspectiv�. Acestor neajunsuri aveau s� li se adauge prizonierii de r�zboi, care trebuiau gestionati tot de armat�, si instabilitatea din cadrul trupelor rusesti aflate pe frontul romanesc al Antantei. Capitularea Bulgariei din al II-lea r�zboi balcanic va fi scump pl�tit� in a doua parte a Primului R�zboi Mondial, cand trupe germane de elit� (retrase de pe frontul de vest) sub comanda generalilor Mackenzen, Falkenheym si Morgen, in aliant� cu trupe austroungare, otomane si bulgare, vor ocupa trei sferturi din teritoriul regatului roman, generand imense suferinte populatiei care nu apucase s� se refugieze. Aceasta va face ca, in zonele ocupate de inamic, ‘toamna patimilor noastre’ s� se prelungeasc� in chipul cel mai dureros pan� la sfarsitul r�zboiului. Retragerea general� in Moldova se va face in asa zisul ‘triunghi al mortii’, ca ultim� redut� a romanismului, a c�rui baz� se afla pe aliniamentul GalatiSiretFocsaniCarpatii de Curbur�, latura estic�, pe Prut, latura vestic�, pe trec�torile Carpatilor, si varful, in zona Sucevei, triunghi care insemna parte din Moldova istoric� a vechilor voievozi sau Tara Zimbrului, cum o numea Vasile Voiculescu in volumul s�u omonim amintit mai sus, pentru c� ‘Leul B�niei’, ‘Vulturul Munteniei’ si ‘Delfinul Dobrogei’ isi pierduser� vigoarea si semetia. Afluxul de peste 1,5 milioane refugiati din calea trupelor de ocupatie, indeosebi germane, bulgare si ungare, era motivat de atrocit�tile severe si regimul draconic impus de cotropitori cu scopul declarat de a extermina popu latia b�stinas�. �ntarzierea intr�rii Romaniei in r�zboi se datora in bun� m�sur� si profundei sciziuni din societatea romaneasc�, in care orient�rile erau diferite: fie spre Antantaantantofilii, care promiteau Romania Mare, fie spre Puterile Centralegermanofilii, dat� fiind originea german� a Casei Regale si existenta unui tratat inc� din 1883, pe care l-a denuntat insusi Eminescu la vremea sa. Ultimatumul �naltului Coman dament Francez din iulie 1916, incheiat cu sintagma ‘acum sau niciodat�’, va determina Romania s� intre in R�zboi, ceea ce va atrage dup� sine represalii furioase, indeosebi germane, cu scopul evident de exterminare a populatiei autohtone. Dislocarea trupelor germane de elit� de pe frontul de Vest ins� va face posibile victoriile Antantei pe Sonne si Isonzo, ceea ce va insemna foarte mult in desf�surarea viitoare a r�zboiului. Prima conflagratie mondial� a realizat si cea mai larg� mobilizare de resurse umane si economice cunoscut� in istoria de pan� atunci. Fortele militare si-au crescut foarte mult comba tivitatea si capacitatea de distrugere, in comparatie cu r�zboiul clasic, datorit� nout�tilor tehnice precum utilizarea gazelor toxice, submarinelor, tancurilor si aviatiei. Ca s� nu mai vorbim de mijloacele de propagand� si spionaj, care au reusit s� destabilizeze imperii, cum a fost cazul imperiului rus, compromis de spionajul german. Si punerea in miscare a unor resurse oculte pare s� fi jucat un rol important spre sfarsitul r�zboiului. Armata german�, care p�rea s� domine Europa, va sucomba subit, intr-un interval record de numai cateva luni, nu numai prin participarea american�, care va conduce la capitul�ri in lant intr-un interval la fel de scurt, dar si prin blocaje financiare, realizate de finanta international�. Urmarea va fi incheierea rapid� si neconditionat� a r�zboiului, dup� patru ani de beligerant� neintrerupt�. �n acest context, diversitatea de opinii va bulversa si factorul politic autohton, de unde ezit�rile si oscilatiile in atitudine. Dezastrul acestei inclest�ri dramatice va insemna, in primul rand ins�, victime umane, al c�ror num�r impresionant il va determina pe Paulescu s� defineasc� Primul R�zboi Mondial ca ‘o adev�rat� hecatomb� uman�’, iar imensele pierderi materiale vor fi de ordinul triilioanelor de dolari. Vindecarea r�nilor r�zboiului va insemna ani grei de munc� pentru populatia fiec�rui stat, pentru c�, invinsi sau inving�tori, participantii la conflagratie au avut de suferit la modul cel mai dramatic: familii distruse, orfani, r�niti si mutilati, bunuri distruse, s�r�cie, foamete si boli epidemice, intre care cel mai redutabil a fost tifosul exantematic, care a cuprins t�rile si trupele beligerante aproape in totalitatea lor.

Anul 1917 si epidemia de tifos exantematic

Dezastrului din toamna anului 1916 avea s�-i urmeze o iarn� n�prasnic�, cu geruri foarte puternice, cu temperaturi ce coborau sub minus 30 grade Celsius, ceea ce a ridicat grele probleme in ceea ce priveste cantonamentul trupelor si ad�postirea refugiatilor. Retragerea armatelor si refugiul in mas� c�tre Moldova, a f�cut ca aglomeratia s� fie de neimaginat in majoritatea zonelor urbane si rurale. De pild�, in satul TodirestiVaslui, au fost incartiruiti 3.000 de militari in 96 de case t�r�nesti, ajungandu-se la 5-8 persoane intr-o c�m�rut� t�r�neasc�, care, conform traditiei constructiilor t�r�nesti, era si mic�, si joas�. S-a ajuns pan� acolo incat se construiau bordeie pe jum�tate in p�mant pentru ad�postirea trupelor si refugiatilor, pentru c� toate institutiile statului, inclusiv scolile, au fost transformate in infirmerii sau spitale de contagiosi. �n aceste conditii, cu tot eroismul unor medici si eforturile considerabile din partea structurilor sanitare, serviciul sanitar s-a dovedit a fi complet dep�sit. Aglomeratia, promiscuitatea si lipsurile de tot felul au creat contextul necesar pentru ca, in ianuarie 1917, s� izbucneasc� epidemia de tifos exantematic, ce va cuprinde repede intreaga Moldov�, lovind deopotriv� in armat� si populatia civil�, b�stinas� sau refugiat�. Marele nostru savant Ioan Cantacuzino, care prin �nalt Decret Regal fusese investit cu puteri depline pentru combaterea epidemiei, va nota in lucr�rile sale, cu acuratetea omului de stiint�, inceputul si amploarea dezastrului, dup� ce reusise prin m�suri antiepidemice severe s� sting� focarele din Dobrogea, Neamt si Suceava. ‘Nu au fost semnalate alte cazuri pan� la momentul cand retragerea romaneasc� a inceput s� se transforme in dezastru. Epuizat� de marsuri si lupte, abia hr�nit�, insuficient imbr�cat�, partial dispersat�, armata roman� s-a retras pe un frig n�prasnic in Moldova. �nv�lm�seala in satele Moldovei a devenit in curand atat de mare, ca urmare a afluxului trupelor extenuate si a exodului populatiei civile care fugea de invazia german�, incat tifosul exantematic si-a g�sit conditiile cele mai prielnice pentru intinderea lui. �n localit�tile in care c�utam regimentele nu rareori puteai vedea 25-30 de oameni inghesuiti intr-o od�it� t�r�neasc�. Medicii mobilizati c�deau ei insisi victim� acestui teribil flagel.’ Peste 350 de medici si peste 1.000 de sanitari, inclusiv parte din medicii misiunii francezeprintre care si doctorul Jean Clounet, conduc�torul Spitalului de campanie de la vila Greerul (ast�zi, stationarul pentru copii Jean Clounet) -, au murit in lupta cu boala. Dezastrul era atat de mare, incat presa timpului descria adev�rate scene apocaliptice. ‘Cine ar putea uita tabloul pe care-l prezenta gara Iasilor si mahalalele lui in februarie 1917?! Soldati risipiti si r�masi in urm�, refugiati de tot felul n�p�deau de pretutindeni, pe jos sau pe calea ferat�, albiti de p�duchi, ei impr�stiind in calea lor boala. Unii dintre ei c�deau morti in drum, altii, in clipa sosirii lor, zilnic, pe peroanele, pe drumurile spre oras. La usa spitalelor tixite de bolnavi st�teau mormane de cadavre, ingr�m�dite cu sutele unele peste altele, medici si infirmiere c�deau atinsi de molim� peste tot, nu mai erau nici scanduri pentru sicrie, iar c�rutele tarate de cai ca umbrele purtau cadavrele trantite gr�mad�. Imaginile clasice ale ciumei din Atena se impuneau irezistibil in memoria noastr�.’ Realitatea din teren era la fel de dezastruoas�, dac� nu chiar mai grea, dac� se poate imagina ceva mai dramatic. Iat� ce scrie in memoriile sale generalul dr. Ion N. Antoniu, seful Serviciului Sanitar din Marele Cartier General al Armatei Romane, cu ocazia unei inspectii a trupelor in teren: ‘la unul din regimentele de recruti, 900 muriser�, din totalul de 1.200, si toti ofiterii regimentului erau bolnavi. La un alt regiment tocmai murise comandantul, iar intr-un sat nu erau nici mai mult nici mai putin decat 1.000 de morminte proaspete, deopotriv� civile si militare’.continuare in num�rul viitor

* Valeriu Lupudoctor �n stiinte medicale

Bibliografie:

1. Antoniu, Ioan N.Organizarea si functionarea serviciului sanitar militar, Tipografia Marelui Stat Major, 1922; 2. Argetoianu, C.Pentru cei de maine, amintiri din vremurile celor de ieri, vol. III, Buc. 1992; 3. Cantacuzino, IoanL�epidemie de typhus exantematique en Roumain pendant la derniere Guerre, Societe de pathologie exotique, Paris, 1920; 4. Drang nach OstenGerman History, Enciclopedia Britanic�, 1998; 5. Dumitriu, PetruCronica de familie, Ed. ESPLA, Buc. 1956; 6. Giurc�, IonGeneralul Henri Mathias Berthelot150 de ani de la nastere, Gandirea Militar� Roman�, nr. 6/2011; 7. Iorga, NicolaeDe ce ne omoar� copiii, Neamul Romanesc, 22 sept. 1916; 8. Kiritescu, ConstantinIstoria R�zboiului pentru intregirea Neamului, 1916-1919, Ed. Stiintific� si Enciclopedic�, Buc. 1989; 9. Lupu, ValeriuNicolae C. Paulescuintre stiinta vietii si metafizica existentei, Ed. TipoMoldova, 2016; 10. Natham, ErnestUn destin ciudat, J. Breckenridge Bayne, un american pe frontul Romanesc 1916- 1919, Ed. Vremea, Buc. 2016; 11. Paulescu, Nicolae C.Sinagoga si Biserica, fat� cu pacificarea omenirii, Tipografia Steaua Bucuresti, vol I, 1923; 12. Regina MariaPovestea vietii mele, vol. III, Ed. Moldova, Iasi, 1991; 13. Rosetti, RaduM�rturisiri (1914-1919), Ed. Modelom, Buc. 1997; 14. Stoica, LeontinServiciul Sanitar al Armatei Romane 1914-1919, Tez� Doctorat, Chisin�u, 2012; 15. Stef�nescu, Galati I.Amintiri din r�zboi, Ed. Vatra Romaneasc�, 1922.