REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN� (III)

Armata rusa la 1917

Cea mai grav� problem�, atat pentru Basarabia (in sensul sustinerii schimb�rilor democratice), cat si pentru Romania, avand in vedere rezistenta fat� de inamic, era problema transform�rilor din armata rus�. Nici inainte rusii nu se distinseser� prin disciplin� sau vitejie pe front, dar odat� cu revolutia, toate defectele posibile au iesit la iveal�. Are loc un proces v�dit de dezagregare, ostasii isi p�r�seau unit�tile, ii inl�turau pe vechii comandanti, punand pe altii noi f�r� nici o competent�, dorinta lor principal� fiind s� plece acas� prin orice mijloace. Confiscau trenuri, vehicule, iar in drum spre cas�, dac� nu reuseau s� fure, obtineau bani vanzandu-si caii, armele sau, cum se mira Constantin Kiritescu, chiar tunurile. Aceast� stare de spirit o aveau rusii incepand de pe teritoriul Basarabiei, unde existau detasa – mente de spate, dar mai ales pe teritoriul Romaniei. Comanda mentul roman ia hot�rarea ca toate unit�tile militare rusesti s� p�r�seasc� teritoriul roman, s� fie conduse in Basarabia si, de acolo, s� se retrag� in Rusia. Comandantul fortelor militare rusesti, Scerbacev, este incapabil s� realizeze aceste manevre, deoarece isi pierduse orice autoritate. Pe lang� atitudinea conducerii romanesti, oripilat� de excesele asa-zisilor revolutionari, Constantin Kiritescu noteaz� si psihologia simplilor militari romani: ��n sufletul soldatului roman – in care r�zboiul desteptase cel mai inalt si curat patriotism – se incuibase un adanc resentiment impotriva acestui soldat rus, pe care-l v�zuse fugind dinaintea dusma nului, iar acum il vedea nedisciplinat, insultandu-si si omorandu-si ofiterii, anihiland, prin purtarea sa, toate rezultatele, pe care propria sa vitejie – a soldatului roman – trebuia s� le aduc� pentru tara sa. Cand ins� armata rus� incepe s� se dizolve si s� se transforme in bande care devasteaz� tara, cand incep maltratarea si jefuirea satelor, atunci paharul plin se revars� si resentimentul se schimb� intr-o manie tot asa de strasnic� ca si ura de pan� acum impotriva dusmanului.’ (Kiritescu, op. cit. II, p. 205) Aceast� stare de spirit tr�it� de soldatul roman o tr�iau si basarabenii, care incepuser� s�-si croiasc� drumul spre libertate. �n Romania, in decembrie, au loc evenimente extrem de grave, care ar fi putut duce, pur si simplu, la desfintarea statului roman. Lang� Iasi, la Socola, exista o concentrare a trupelor rusesti, o tab�r� ce dispunea de materiale si munitii si prin care se f�ceau leg�turile cu Basarabia, cu Chisin�ul in primul rand. Tot aici soseau agitatori bolsevici din Rusia, intre care Rosal, important comandant bolsevic, apoi comisari ca Reissohn, Rech Hermann si alti �rusi’. Comandantul legal al trupelor rusesti, Scerbacev, incearc� s� anihileze acest comandament revolutionar, sprijinit de un comitet format din ofiteri de mai multe nationalit�ti, ap�rati fiind de o unitate de cazaci. Dup� cum am spus, fiind lipsit de autoritate deplin�, el cere ajutorul guvernului roman, ceea ce insemna un conflict militar intre tara noastr� si guvernul bolsevic de la Petrograd. �n aceste imprejur�ri, se ia o hot�rare dramatic�, in sensul c� regele si Br�tianu consider� oportun� atacarea si dezarmarea rusilor. Comandamentul din Iasi avea la dispozitie cateva regimente de elit�, van�tori si gr�niceri. Atacul romanesc a fost incununat de succes, rusii fiind, deja, obisnuiti s� nu mai lupte. Un soldat rus m�rturisea despre subordonatii s�i: �Cu cateva luni inainte, erau inc� lei; ast�zi sunt curci fricoase… Cand apare o patrul� roman� de doi oameni, o sut� de rusi o rup la fug�’. Situatii deosebite, adev�rate lupte, au loc, ins�, in diferite puncte ale frontului, la Galati, la Pascani, la Sp�t�resti. Armata a 6-a rus�, pozitionat� pe valea Siretului, devenise complet atasat� revolutiei, p�r�sind in totalitate linia frontului. Cele 6 divizii s-au retras, concentrandu-se in localit�ti din jurul Galatiului. Pe 12 ianuarie, conducerea uneia dintre divizii anunt� c� va trece Prutul in Basarabia. Romanii se opun acestei plec�ri si aduc trupe care s� impiedice retragerea. Si alte mari unit�ti rusesti procedeaz� la fel, dar sunt impiedicate de romani s� treac� in Basarabia. Problemele cele mai grave sunt la Galati, unde securitatea orasului si a zonei aferente era amenintat� de dezordinile rusesti. Comandantii militari romani din zon�, desi posedau foarte putine forte militare, ocup� pozitii care s� previn� un atac asupra Galatilor si trecerea spre Prut. Printr-o colaborare dintre marina romaneasc� si mici unit�ti de infanterie, se realizeaz� un baraj care se opune rusilor. Acestia incep tratative in scopul obtinerii trecerii prin Galati, dar neprimind permisiunea, incep s� bombardeze cu artileria orasul. Artileristii rusi se dovedesc, ins�, nepriceputi, fiind comb�tuti de bateriile deservite de marinarii romani. Luptele continu� cu mici victorii de o parte si de alta. Pe dealul Tiglinei, romanii rezist� cu eroism, desi sunt supusi, in continuare, focului artileriei. Incapabili s�-si indeplineasc� dorinta trecerii in Basarabia, conduc�torii rusilor iau o hot�rare cu totul neasteptat�: �La ora 11 noaptea, ei incep s� treac� podul si linia frontului si se predau germanilor. A fost un deznod�mant tot asa de neasteptat cum a fost unic – in genul lui – si spectacolul acestei b�t�lii intre dou� armate aliate, in fata pozitiilor inamicului si sub privirile acestuia. Sau predat germanilor majoritatea regimentelor 33 si 35 infanterie rus�, in total peste 3.000 de oameni, cu tot arsenalul si cu un divizion de artilerie.’ (Kiritescu, op. cit. II, p. 210). Alte unit�ti rusesti s-au predat romanilor, in sensul c� au depus tot materialul militar, arme, tunuri, munitii, r�manand doar cu caii si c�rutele, in schimbul permisiunii de a trece peste Prut, in conditiile unei paze stricte din partea romanilor. �n felul acesta, cel putin aceste unit�ti militare rusesti lipsite de armament nu vor putea permite violente deosebite pe teritoriul Basarabiei. Alt� armat� rus�, a IV-a, p�r�sise frontul din Muntii Neamtului si se indrepta spre linia ferat� dintre Roman si Pascani, p�zit� de romani, care aveau sarcina s�-i dezarmeze pe rusi, s� fereasc� Iasiul de prezenta lor si s�-i dirijeze spre nordul Basarabiei. Dezarmarea rusilor este inceput� de van�torii de munte, o unitate proasp�t infiintat�. �n timpul tratativelor se petrece un fapt care declanseaz� noi ostilit�ti. �n timp ce se parlamenta in leg�tur� cu traseul ce trebuia urmat, soldatii rusi trag asupra delegatilor. Peste tot se declanseaz� lupte, in care romanii se disting, din nou, prin vitejie si disciplin�. Coloanele rusesti sunt capturate, intreg materialul de r�zboi este preluat de romani. Si aici se repet� situatia de la Galati. O delegatie ruseasc� propune depunerea tuturor armelor, trupele rusesti dezarmate s� fie l�sate s� mearg� spre nordul Basarabiei. Noi ciocniri au loc la F�lticeni, unde rusii sunt intampinati de unit�ti de gr�niceri. Rusii, contand pe superioritatea lor numeric�, ii amenint� pe romani c�, dac� nu li se las� drum liber, isi vor g�si calea prin fort�. Romanii, ins�, le cer s� se retrag� sau s� depun� armele. Tratativele esueaz�, asa c� luptele incep s� se desf�soare si aici. Sub protectia indoielnic� a artileriilor, rusii desf�soar� un larg atac de infanterie, convinsi c�, fiind mult mai numerosi, vor invinge. Dar, spre surpriza lor, romanii rezist�, trag din plin, apoi contraatac� la baionet�. Din nou tratative, iar romanii insist� asupra pred�rii intregului armament. Un nou atac romanesc si trupele noastre incep s� dezarmeze, rand pe rand, unit�tile rusesti, iar ostasii rusi dezarmati sunt urcati in trenuri si trimisi spre sudul Basarabiei. Lupte crancene se desf�soar� si la Mih�ileni, unde exista o mare concentrare de trupe rusesti. Aceleasi tratative cerute de rusi, la fel refuzul autorit�tilor romane. Totul se incheie prin predarea artileriei rusesti si a celorlalte efecte militare c�tre romani si printr-o repetare a situatiei de la Galati, in sensul c� o parte din rusi se predau inamicilor austrieci. Toate aceste operatii antiruses ti, practic dezarmarea bolsevicilor, care ar fi putut aduce mari prejudicii Basarabiei in cazul in care ar fi trecut Prutul inarmati, au fost coordonate si conduse efectiv de generalul Constantin Prezan, viitor maresal, stabilit de multi ani in satul Schinetea, comuna Dumesti, judetul Vaslui. Pentru rusi, amintirea sa a r�mas inscris� pe o list� neagr� a adversarilor revolutiei bolsevice. Asa se explic� aversiunea fat� de el, cultivat� de autorit�tile comuniste instaurate de rusi in Romania dup� sfarsitul celui de-al doilea r�zboi mondial. Pare ciudat faptul c�, dintre cei trei maresali ai Romaniei, Prezan a fost singurul care nu s-a implicat in politic�, a r�mas pan� la sfarsit militar si numai militar, totusi a fost supus unei indep�rt�ri absolute din manualele de istorie. �nseamn� c� rusii nu au uitat niciodat� dezarmarea lor de c�tre Prezan. Abia prin 1987, o delegatie a veteranilor de r�zboi sosit� in judetul Vaslui a pus problema recuper�rii morale a amintirii maresalului, originar de aici. Cei din conducerea judetului se fereau s� se implice, asa c� eu, avand o functie mic�, am fost delegat s� merg la Schinetea s� v�d ce s-ar putea face pentru a p�stra amintirea maresalului. �n fostul s�u conac erau internati bolnavi psihici irecuperabili, mormantul s�u si al sotiei sale, Olga, erau devastate. Am stabilit un plan de m�suri, care, bineinteles, nu a fost pus in aplicare. Dup� 1989, mult� lume de la Vaslui s-a interesat de Prezan, conform proverbului �Dup� r�zboi, multi viteji se-arat�.’ Basarabia a indurat multe din cauza trupelor rusesti in retragere, dar dac� m�car o parte dintre ele nu ar fi fost dezarmate de Prezan, suferintele ar fi fost mult mai mari. Se cuvine ca romanii dintre Prut si Nistru s�-si aminteasc� mereu si de acest str�lucit militar roman, patriot inainte de orice.

Dan Ravaru