„Femeile rationeaz, comunic si actioneaz ca femeile, iar brbatii – ca brbatii, si este foarte bine asa, pentru c o femeie brbat este tot att de dezagreabil ca si un brbat efeminizat.” – Golda Meir
Acest proces formativ-educativ din familie realizeaz de altfel acei primi pasi in socializarea individului de care se vorbeste atat de mult in educatie. Pe lang dezvoltarea in timp a mersului si abilittilor praxice, a limbajului si faculttilor intelectuale, a controlului sfincterelor si deprinderilor igienice, a functiilor cognitive si gandirii creative, acest proces are un impact major asupra moralittii, credintei si valorilor estetice pe care si le insuseste sau le imprtseste in familie generatia care urmeaz. Pentru c, fr moral, credint si cunoasterea trecutului, societatea isi risc viitorul. Toate aceste aspecte capt contur si se definitiveaz la varsta copilriei (cei sapte ani de acas), ultima etap fiind si primul pas in ceea ce se numeste socializarea extrafamilial, cand, prin frecventarea sistemului de invtmant prescolar (larg rspandit astzi), copilul se distanteaz oarecum si pentru prima dat de proximitatea parental. Din analiza sumar de mai sus reiese cu claritate c ambientul propice cresterii, dezvoltrii si maturizrii individului este familia, in primul rand cea nuclear (tatl, mama si fratii) apoi cea extins (bunici, mtusi, unchi, veri). nssi stiinta sociologic prezint familia ca un grup de persoane legate direct prin relatii de rudenie, ai cror adulti isi asum responsabilitatea pentru cresterea copiilor. Or, cresterea copiilor inseamn si educarea lor in spiritul valorilor familiei. Prin urmare, familia este cel dintai cadru social de care are nevoie fiecare om s triasc si s se formeze ca entitate uman. Este mediul ideal pentru nasterea, cresterea si desvarsirea fiintei umane, pentru c ofer sigurant, liniste, afectiune si, cel mai important, modele de atitudine si comportament pe care copilul mic si le insuseste prin imitatie. Iat de ce, de la cea mai fraged varst, copilul va cuta instinctiv sanul mamei, cldura bratelor ei, vocea ei cald, zambetul ei bland si tot ceea ce instinctul matern poate s ofere progeniturii sale. Mama devine astfel pilonul principal in formarea si educatia copilului (vezi ‘familia din perspectiva educatiei’). Cel de al doilea pilon este fr indoial tatl, care va completa universul copilului prin atasamentul su, prin atitudinea sa protectoare si prin participarea sa activ la tot ce inseamn dezvoltarea sa normal. Din aceast cooperare parental, pe care copilul o percepe initial instinctual, se va forma in mentalul copilului imaginea mamei, cu afectivitatea, blandetea si druirea ei pan la sacrificiu, si imaginea tatlui, care intruchipeaz pragmatism, hotrare si sigurant. Aceste imagini vor rmane pururi in amintirea copilului, pentru c sunt si primele modele care-i vor influenta evolutia. Copilul va prelua treptat tot ceea ce caracterizeaz si particularizeaz familia, de la limbaj la gesturi, de la obiceiuri la atitudine, de la principii morale la comportament etc. Prin imitatie, initial, si prin repetitie sistematic, mai apoi, se vor constitui in adevrate reflexe conditionate care vor intri deprinderile initiale consacrandu-le in viata individual, incat afirmatia c ‘familia reprezint matricea primordial a culturii omenesti, si c aici se alctuiesc primele temelii ale caracterului uman, c aici devine copilul un om mic din care mai apoi se dezvolt o mare personalitate sau un pungas mrunt’ este cat se poate de real. Habitatul familial devine, pe msur ce copilul se dezvolt, o zon de explorare permanent, dar si o zon de experient in incercrile copilului de a cunoaste lumea pe msur ce si dezvoltarea sa motorie si cognitiv ii permite. Cu aproximatie, la acelasi rezultat se poate ajunge si in cazul familiei adoptive (surogat), care poate oferi un habitat asemntor, cu stimuli afectivi de aceeasi calitate, cu exceptia ins a originii biologice, care poate avea un impact emotional negativ la momentul aflrii adevrului. C este asa o arat si faptul c prin coabitare se poate ajunge chiar la o asemnare fizic intre copilul adoptat si familia adoptiv, explicabil prin stilul si modul comun de viat, care se poate extinde si in sfera psihoafectiv. Singura exceptie ar fi aici temperamentul, care de regul poart amprenta ereditar.
Evolutia copilului dincolo de familie
Date fiind cele de mai sus, este greu de presupus evolutia individului in formare spre o normalitate fireasc, cand datele problemei se schimb, asa cum se intampl astzi prin sustinerea ideei c primii pasi in formarea viitorului adult se pot face in orice conditii. Falimentul experimentului Makarenko este de notorietate astzi, pentru c a plasa copilul in alt mediu decat cel familial este ca si cum ai trimite in pdure un animal domestic, care ori se va slbtici, intorcandu-se la instinctele primare, ori va cdea prad habitatului slbatic al pdurii. Este si motivul pentru care institutionalizarea copilului in perioada comunist a fost un esec, solutia cea mai uman si pozitiv ca rezultat, pentru copiii in dificultate, fiind totusi familia normal. Situatia nu este diferit nici atunci cand se pune problema adoptiei copiilor in cuplurile homosexuale. Argumentatia este una extrem de simpl. Dac pentru dezvoltarea copilului intr-o familie normal, fie ea si surogat (adoptiv), unde mama si tatl (femeie si brbat) sunt cei doi piloni ce fundamenteaz educatia si reperele existentiale pentru copil, cum va face el diferenta intre printii care de data aceasta sunt de acelasi sex? Care este mama si care este tatl? pentru c tipologiile (fizice si psiho-afective) sunt diferite, iar impactul educational, de asemenea. Cum se va reflecta educatia unui cuplu gay asupra fetitei adoptate, sau a unui cuplu de lesbiene asupra unui biat adoptat? Cum se vor raporta la aceste cupluri crizele existentiale, de pild, prin care trece adolescentul sau adolescenta legate de intimitatea unor transformri biologice caracteristice puberttii? Sunt dileme la care psihologia si pedagogia modern trebuie s rspund, pentru c impactul poate fi unul catastrofal. nainte de a cuta rspunsul, care oricum este din domeniul speculatiilor, familia traditional rmane fundamentul existential al societtii umane. Nimic nu poate inlocui dragostea matern si ocrotirea patern, nimic nu poate inlocui ambientul familial care contureaz personalitatea uman, nimic nu va putea inlocui relatiile de familie care sunt baza oricrei societti rationale si nationale. Sunt valori pentru care ‘Coalitia pentru familie’ militeaz la nivel national, iar platforma de sprijin ‘mpreun’ isi concentreaz eforturile pentru respectarea acestor valori. Atitudine civic pan la urm, pentru c se pare c tendinta modern este de a submina valori consacrate istoric, prin tot felul de experimente ce privesc modele culturale, zone geografice, comunitti etnice, colectivitti nationale, sisteme si structuri sociale, modele educationale, marea lor majoritate ins sfarsind lamentabil. A venit se pare randul familiei, singura redut a firescului in relatiile interumane, pentru c intre timp multe din celelalte valori au cptat o valoare relativ. Se pierde din vedere faptul c, in cazul familiei, este vorba de latura existential a speciei umane, pentru c in lumea asta fiecare fiint vietuitoare, inclusiv omul, are un parcurs dat de firescul si natura sa specific. Se pierde din vedere si faptul c exist o diferent net intre viata de familie, care poate fi una consensual sau la libera alegere, si relatiile de familie, care inseamn ereditate, filiatie genetic, descendent, prin urmare raporturi de ordin biologic ce implic responsabilitti precise. Tentativele, perseverente si tenace, de a introduce nefirescul in viata si relatia de familie prin cstoriile intre persoane de acelasi sex, de pild, consacrarea legislativ si introducerea in educatie a acestor anomalii contra naturii nu inseamn altceva decat a ridica anormalul la rang de normalitate si imoralitatea la rang de moralitate. Or, aceasta inseamn a contrazice si a inclca legile naturii, inseamn ca omul s se ridice impotriva lui inssi, ceea ce este greu de acceptat, pentru c pune in pericol inssi viata si perspectiva ei. Mai mult, natura se rzbun drastic pe cei care-i incalc legile. Pentru realittile momentului si in perspectiva viitorului, familia este si rmane ca intotdeauna suportul vietii, a perspectivei ei pentru specia uman, este suportul apartenentei si identittii nationale, asa incat, lovind in familie, lovesti de fapt in natiune. Suficiente motive pentru ca familia s fie sustinut, incurajat si ocrotit mai mult ca oricand, pe orice cale, asa cum ne invat experienta de veacuri, credinta strmoseasc, invtturile bisericii noastre si realittile zilnice. mbucurtor este faptul c sustinerea familiei capt anvergura unui fenomen de mas prin sustinerea civic care creste de la zi la zi, printre sprijinitori numrandu-se peste 1.024 de organizatii nonguvernamentale si peste sase asociatii internationale.
n concluzie
1. Familia rmane structura social fundamental care garanteaz perpetuarea vietii, speciei umane si valorilor ei. 2. Valentele educativ-formatoare ale familiei sunt esentiale pentru generatiile care se succed. 3. Tentativele de subminare a familiei au fost sortite esecului, pentru c ea reprezint fundamentul biologic al existentei umane. 4. Modernizarea familiei sub aspectul vietii de familie poate suferi influentele timpului, nu si relatiile de familie, pentru c acestea din urm tin de ereditate si filiatie genetic. 5. Familia rmane un reper existential, o valoare uman si o garantie pentru neam si cultura lui.
* Valeriu Lupu – doctor n stiinte medicale
Bibliografie:
1. A. C. – Pan unde si-a avut rostul miscarea de emancipare a femeiei?, Smart Woman, News.ro, 9 sept. 2009;
2. Beauvoir Simonne – Al doilea sex, Ed. Univers, Buc. 2004;
3. Burciu Ilinca, Tit Claudia – Feminismul, WordPress.com, 27.01.2015;
4. Ciuperc C. – Cuplul modern: intre emancipare si disolutie, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2000;
5. Constantinescu M. – Sociologia familiei, Ed. Universitaria, Pitesti, 2004;
6. Dan Sebastian – Emanciparea femeiei si consecintele asupra familiei, News.ro, august, 2015;
7. Lupu V – Medicin si societate (eseistic medical), Ed. Pim, Iasi, 2013;
8. Miroiu Mihaela, Grunberg Laura – Abordri feministe in filosofia contemporan (drumul ctre autonomie), Ed. Polirom, Iasi, 2004;
9. Miroiu Mihaela, Dragomir Otilia – Lexicon feminist, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
10. Popescu Cristian – Alexandrina Cantacuzino si miscarea feminist romaneasc, historia.ro, 20;
11. Simonnet Dominique – Cea mai frumoas istorie a iubirii, Ed. Paralela 45, Buc. 2006;
12. Traister Rebeca – Alianta familiilor din Romania, rostonline.ro.
