n multe dintre regiunile trii, ncep cele trei zile care constituie Filipii de iarn, serbate de mitologia popular din 29 pn pe 31 ianuarie. La mijlocul acestui ciclu, cinstim pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gur de Aur, doctori vindectori.
Desi pomeniti separat n luna ianuarie, pe Sfntul Vasile pe 1 ianuarie, pe Sfntul Grigorie pe 25 ianuarie si pe Sfntul Ioan Gur de Aur pe 27 ianuarie, ei sunt prznuiti mpreun pe 30 ianuarie. Pricina acestui praznic a fost ndelung disputat n zilele mprtiei lui Alexie Comneanul, cnd s-a fcut mperechere si prigonire ntre brbatii cei pricopsiti n nvtturi si mbunttiti. Unii crestini cinsteau mai mult pe marele Vasilie, iar pre dumnezeiescul Hrisostom l micsorau. Altii, iarsi, cinsteau mai mult pre dumnezeiescul Grigorie. Din aceast crunt pricin, poporul s-a scindat n ioaniteni, vasiliteni si grigoriteni. Dar iat c, n anul 1084, ntr-o vedenie, Sfntului Ioan Mauropos i-au aprut cei trei sfinti mpreun si i-au grit: Dup cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajb nu este ntre noi. Fiecare din noi, la timpul su, ndemnati de Duhul Sfnt, am scris nvtturi pentru mntuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfnt, asa am nvtat. Nu este ntre noi unul nti si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculndu-te, porunces te, celor ce se nvrjbesc, s nu se mai certe pentru noi. C nevointa noastr, ct am fost n viat si dup moarte, a fost s mpcm pe oameni si s aducem n lume pace si unire. mpreuneaz- ne, dar, fcndu-ne praznic la cte trei ntr-o singur zi, si nstiinteaz cu aceasta pe cres- tini, ca noi n fata lui Dumnezeu, una suntem. Srbtoarea Sfintilor Trei Ierarhi este o srbtoare ce descoper c dup cum n Sfnta Treime deosebirea dintre Tatl, Fiul si Sfntul Duh nu duce la dezbinare si nici unitatea lor la depersonalizare, tot astfel nici mirenii, ca persoane diferite, nu sunt chemati s triasc separat unii de altii sau s se ridice unii mpotriva altora, ci s convietuiasc dup modelul Sfintei Treimi, unul n cellalt. n urma acestei vedenii, Sfntul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prznuirea comun a celor Trei Ierarhi, iar prin hotrrea luat la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de nvtmnt teologic ortodox din ntreaga lume. Sfntul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, nscut n jurul anului 329 a studiat cu retori si filosofi celebri n Cezareea Palestinei, Constantinopol si Atena. De statur nalt, slab si negricios la fat, cu o barb mare, neagr. Cronicile spun c nu a avut timp s se nlbeasc pentru c a trit numai cincizeci de ani. Ne-a lsat n biseric o Sfnt Liturghie care se serbeaz de 10 ori pe an: n primele cinci duminici ale Postului Mare, n Joia Patimilor, n ajunul Sfintelor Pasti, al Crciunului si Bobotezei, si pe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfntului Vasile. Cu exceptia unor rugciuni, ritualul este acelasi cu al Liturghiei Sfntului Ioan Gur de Aur. A fcut incursiuni n Mesopotamia, Siria, Palestina si Egipt pentru a cunoaste modul n care vietuiau clugrii n singurtate. El i-a adunat pe acestia n locuri organizate, stabilind si o rnduial pentru acest mod de vietuire. n anul 358 pune temelia primei comunitti de obste, pe malul rului Isis, lng Neocezareea. Aici redacteaz mpreun cu Sfntul Grigorie Filocalia, o colectie de texte din scrierile lui Origen. Tot acum, concepe Regulile monahale mari si mici. n Cezareea Capadociei a nfiintat institutii de asistent social cunoscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: aziluri, case pentru reeducarea fetelor deczute, spitale pentru leprosi. Sfntul Vasile cel Mare a luptat mpotriva celor care negau dumnezeirea lui Hristos si a celor care tgduiau dumnezeirea Sfntului Duh. A trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie, n anul 379. Sfntul Grigorie de Nazianz (Teologul) nscut n jurul anului 330, n Arianz, lng Capadocia unde studiaz gramatica pn la vrsta de 12 ani, iar ntre 350-358 si completeaz studiile la Atena. A fost hirotonit preot de tatl sau si episcop de ctre Sfntul Vasile cel Mare si leag o prietenie strns cu Sfntul Vasile cel Mare, nct se spunea despre ei c sunt dou trupuri, ns un singur suflet. Sfntul Grigorie de Nazianz avea statur mijlocie si un ochi bolnav, din cauza unei lovituri venit de la arienii ce negau dumnezeirea lui Hristos. Numele de Teologul l primeste dup sustinerea celor cinci Cuvntri teologice n anul 380, la Constantinopol, n Biserica nvierii. Sfntul Grigorie de Nazianz a prezidat cel deal II-lea Sinod ecumenic din anul 381. Sfntul Grigorie Teologul cere spre btrnete de la mpratul Teodosie cel Mare s triasc retras, n liniste: Si eu, mprate, o singur favoare cer puterii tale care face daruri mrete. Nu cer aur, nu tblite multicolore, nu acoperminte pentru masa de tain, nu s primesc o nalt demnitate pentru neamul meu sau s stau aproape de tine, cel preabun… Un singur lucru cer s mi se dea: s stau putin departe de invidie. Doresc s cinstesc scaunul, dar de departe. Am obosit s fiu urt de toti, chiar si de prieteni, pentru c nu pot privi spre altceva, dect spre Dumnezeu. n aceast retragere scrie ceea ce mprtsise credinciosilor n biseric. S-a spus despre el c mai nti a citit, apoi a vorbit si abia apoi a scris. A trecut la cele vesnice pe 25 ianuarie n anul 389-390. Sfntul Ioan Gur de Aur sau Ioan Hrisostom s-a nscut la Antiohia, n jurul anului 354 rmnnd orfan de tat din copilrie. Dup moartea mamei sale, n jurul anului 374, Ioan se retrage n muntii din apropiere, devenind monah sub ascultarea unui btrn sihastru sirian timp de patru ani dup care se va retrage vreme de doi ani ntr-o pester. Hirotonit diacon n anul 381, de ctre episcopul Meletie, si preot n anul 386, de ctre episcopul Flavian, urmasul lui Meletie timp de doisprezece ani, predic n Antiohia n fiecare duminic si srbtoare, iar n post, chiar n fiecare zi, luptnd mpotriva pgnismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul si iudaismul. n anul 397 este numit arhiepiscop al Constantinopolului. A predicat si a scris un numr impresionant de comentarii la Sfnta Scriptur, nfiin- tnd numeroase institutii de ajutoare a bolnavilor, sracilor si oamenilor n vrst, primind numele de ambasadorul sracilor. n timpul Sfntului Ioan Gur de Aur nu exista un formular fix, asa cum exist n prezent, pentru svrsirea Sfintei Liturghii astfel nct Sfntul Ioan a adunat ntr-un formular actele cultice si rugciunile si a dat nastere Liturghiei care i poart numele si care este cel mai des folosit. Se crede c n vremea cnd era diacon a scris cel mai impresionant tratat despre preotie. Este conceput n sase crti, sub forma unui dialog. Sfntul Ioan Gur de Aur a trecut la cele vesnice pe 14 septembrie 407, zicnd: Slav lui Dumnezeu pentru toate!. Numeroase familii i serbeaz pe Trei Ierarhi de patroni ai casei de aprare contra bolilor; pierderea jumttii celei care nu tine, sminteal, iar tot lucrul fcut va iesi strmb, neregulat. Totodat este ru de lupi prin pierderea unei mini sau a unui picior ori dau lupii noaptea iama n btturile stenilor mputinndu-le animalele din curte. n aceste zile ncepe logodna psrilor si se mperecheaz lupii, iar lupoaica fat n noaptea de Sf. Gheorghe. Conform traditiei, Cei Trei Ierarhi sau Trisfetitele cum se mai spune, constituie intrarea crestinilor n biseric si de aici a aparitia credintei n Dumnezeu. Se merge la biseric cu coliv n onoarea sufletelor mortilor celor nemp rtsiti si o lumnare de poman, pentru ca ntreaga viat de apoi s le fie luminat. Este tinut srbtoarea de ctre fetele de mritat spre a li se arta n vis ursitul, nelucrnd si postind de dulce n aceast zi. n aceast zi se schimb vremea; dac curg stresinile, primvara e friguroas; dac este ger, vara e clduroas. Ultima din cele trei zile ale Filipilor este consacrat chiar patronului lupului, miticului si nendurtorul Filip Schiopul, cel mai periculos dintre Filipi ce schilodeste si strmb pe cei ndrznesc a nu-i cinsti ziua. Aniversare frumoas tuturor cititorilor ce poart numele unuia dintre ierarhi!
Dan Horgan
Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultura National, Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnes ti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului romn 2000, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II, Editura Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulcnescu – Mitologie Romn, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura aGrai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tudor Pamfile – Mitologia romn, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
