SCOALA DIN VETRISOAIA – DE LA �NFIINTARE P�N� LA 1941 (I)

Reparatiile conacului au costat 2900 de lei, iar cursurile scolare au putut incepe in 1903. �nv�t�torul N. Ionascu imprejmuieste gr�dina si localul cu gard de scandur�. Casa veche si ruinat� din apropierea fostului conac a fost reparat� in prim�vara anului 1903 si trans – format� in locuinta �dirigintelui� (directorului) scolii. N. Ionascu construieste in curtea scolii o �costereat� si un beci. Din timpul inv�t�torului C. Tab�r� (Tab�r� ?), odat� cu cresterea num�rului elevilor, localul nu mai corespunde �principiilor pedagogice si higienice. Are un cubaj mic, putin luminat, din cauza geamurilor mici�. �n 1913, cand erau inscrisi 248 de elevi, se cere construirea unui nou local de scoal� si infiintarea celui deal treilea post de inv�t�tor. Cursurile scolare erau urmate si de copiii din Satul Nou, unde va fi infiintat� o scoal� la 1 octombrie 1915, dup� care asist�m la sc�derea populatiei scolare din Vetrisoaia. Localul scolar era considerat la 13 noiembrie 1924 de c�tre inv�t�torul B�l�nescu: �impropriu pentru scoal�, jos subred, cu lumin� putin� si prispele deteriorate�, recomandand un alt local pentru viitor. Localul necesita la 26 ianuarie 1928 reparatii radicale. Subrevizorul scolar Gheorghe Popescu constata la 11 noiembrie 1938: ruinarea localului de scoal�, pericolul c�derii tavanului, acoperisul spart si p�trunderea ploilor. Emilia Pascal si preotul Mihai Pascal intervin in prim�vara anului 1940 pe lang� comandantul Regimentului 24 Infanterie, stationat la Vetrisoaia, pentru primirea ajutorului necesar construirii noului local de scoal�, nepus in practic� din cauza mut�rii regimentului respectiv pe Nistru. Casa Scoalei aprob� construirea noului local de scoal� cu ordinul 10168 / 1576 / din 1941. Preotul Vasile D. Pascal, presedintele Comitetului scolar, cere ajutorul colonelului I. Z�nescu, comandantul Regimentului 3 Dorobanti / Olt /, care ofer� man� de lucru prin soldatii s�i si promite ajutoare materiale. Membrii C�minului cultural �Alexandru Ioan Cuza� din Vetrisoaia au ales comitetul de constructie al scolii, presedinte de onoare fiind colonelul I. Z�nescu. Astfel s-a inceput construirea localului de scoal� din ceamur si s-au realizat 3000 de chirpici. Noul local era compus din dou� s�li de clas�, o cancelarie si un antret. Concentr�rile locuitorilor au amanat lucr�rile de constructie pentru 1942.

Personalul scolii

Prima inv�t�toare la scoal� a fost Maria Vasiliu Niculit�, suplinitoare, absolvent� a 4 clase primare, numit� cu decretul nr. 7801. Salarizarea inv�t�toarei era asigurat� de comun� cu 35 de lei lunar, iar servitorul scolii cu 10 lei. Demisia inv�t�toarei din 1882 a fost urmat� de numirea inv�t�torului Ghe. Toderascu, mutat la scoala din Iv�nesti din 14 noiembrie 1883, revenit la Vetrisoaia, atestat de statele de plat� din februarie 1902, functionand pan� la 6 iulie 1902, cand c�tunul Vetrisoaia apartinea de comuna Berezeni. Statele de plat� inregistreaz� pe inv�t�torul N. Enciu din aprilie 1890, ins� Emilia Pascal il aminteste si pentru anul scolar 1884- 1885 si il consider� n�scut la 1863. Probabil c� serveste in scoala de la Vetrisoaia din noiembrie 1883. �n 1895 este atestat P. Mit�chescu, iar in 1896 N. Georgescu. Din 1902 este inregistrat de statele de plat� inv�t�torul N. Ionascu, care conducea si Banca �Izvorul� din Vetrisoaia, a c�rei bani ii delapideaz� si dispare. Pan� la sosirea noului inv�t�tor, este suplinit de sotia sa Ecaterina Ionascu. Locul inv�t�torului N. Ionascu, ca diriginte, este luat de C. Tab�r� (Tab�r� ?), din B�sesti, prin ordinul Ministerului cu nr. 590855, din 1909, incepandu-si activitatea la 1 octombrie. Odat� cu anul 1909 se in – fiinteaz� al doilea post de inv�t�tor, fiind ocupat de o domnisoar� B�ltatu, apoi de o doamn� Ghenghea, care fiind mai mult bolnav� a fost suplinit� de Sofia Popescu. Prin 1910 este numit inv�t�torul I. Chiril�, demisio nar la 1 octombrie, acelasi an. Elena Tab�r�, sotia dirigintelui C. Tab�r�, va fi numit� in postul II din 1911. Declansarea Primului R�zboi Mondial in 1914 si intrarea Romaniei din 1916 duc la mobilizarea dirigintelui C. Tab�r�, care se jertfeste pentru Tar�. �n amintirea faptelor si jertfei sale, scoala din Vetrisoaia va primi numele: �SCOALA PRIMAR� MIXT� C. TAB�RÒ. La directia scolii i-a urmat dup� mobilizare sotia sa Elena Tab�r�, fiind suplinit de Ioan Masgras si Neculai B�rbat (ordinul 461 din 1917), apoi Maria Ulea (1919) si Ana Popa (1920). �nv�t�torul Neagu Tomsa este numit diriginte al scolii in locul lui C. Tab�r� in 1920, functionand pan� la decesul s�u din 16 aprilie 1938. Tot in 1920 s-a infiintat al treilea post de inv�t�tor, num�rul elevilor inscrisi ridicandu-se la 180. Functionau ca inv�t�toare suplinitoare Ecaterina Popa si Maria Georgescu. Postul al treilea va fi mutat in comuna Deleni din cauza frecventei scolare, revenit la Vetrisoaia in 1922. Vor mai urma ca inv�t�tori: V. Grigore (1922), T. Puiu (numit la 20 februarie 1922), Elena Tucanu (1923), Ghe. Buznea (1924), Cezar B�ltatu (1924)-trecut in comuna Leca, judetul Cahul, domnisoara Volog, elev� de liceu cu 7 clase, Profira Vicol (1925), Emilia Pascal (din 1925), Maria Donea (1925), Natalia Tucanu (1925), C. Gadei (1926), Elena Panzaru, fost� Tucanu (1927). �ntre 1928 si 1938 functioneaz� ca inv�t�tori: Neagu Tomsa, diriginte, Emilia Pascal, C. Ionescu (suplineste pe Natalia Tucanu, decedat�), Dumitru Puiu, C. Tomsa, Ghe. Rogojeanu, Ioana Iurascu (numit� maestr� de lucru in 1930). �n 1936 sunt atestati Neagu Tomsa, Emilia Pascal si Emil Sava, din 1937 sosind sotii D. Stef�nit�, prin reinfiintarea postului IV. �ncepand cu 8 ianuarie 1924 functioneaz� cursul complementar (17 elevi prezenti, din 19 inscrisi), precum si cursul de adulti cu 79 b�ieti si 38 fete, din care 29 de analfabeti. Directia scolii din Vetrisoaia este incredintat� in 1938 inv�t�torului Dumitru Stef�nit�, suplinit de inv�t�torul Cozma. �n 1939, cand Dumitru Stef�nit� se transfer� la scoala din Grumezoaia, satul s�u natal, este numit inv�t�tor definitiv D. Puiu, care preia si conducerea scolii. Desfiintarea unui post determin� transferarea inv�t�torului D. Puiu si detasarea lui T. Ambrono, care preia si directia scolii. Conditiile provocate de declansarea celui De-al Doilea R�zboi Mondial si desele concentr�ri ale inv�t�torului T. Ambrono duc la preluarea directiei de c�tre Emilia Pascal la 26 mai 1940. �n 1941 functionau: T. Ambrono, director, transferat prin ordinul Ministerului cu nr. 94315 / 1940, Emilia Pascal si Ana Cires (Stef�nit�). Al IV-lea post a fost infiintat pentru inv�t�torul basarabean refugiat, Ioan Puiu.

Biblioteca

Inspectorul scolar I. Chiril� constat� la 11 iunie 1926 existenta bibliotecii scolare.

Proprietati

�mpropriet�rirea scolii este f�cut� cunoscut� inv�t�toarei Maria Vasiliu Niculit� prin adresa nr. 7844, prin care era invitat� in acest sens la prim�rie la 1 mai 1879. Curtea scolii cu localul in suprafat� de 870 m2 era imprejmuit� cu �r�slogi de lemn�. �n inv�t�torul N. Enciu initiaz� in 1887 demersuri pentr obtinerea unui loc de gr�din� in vederea lucr�rii de c�tre elevii claselor a IV-a si a V-A. Ministerul Domeniilor inzestreaz� scoala in 1901 cu un loc de gr�din� cu suprafata de un hectar, greu de lucrat din cauza lipsei apei. Scoala poseda si un camp de 8 hectare, din care 3, 22 ha in tarin�, 1, 16 ha la malul garlei (teren arabil), 1, 79 ha de fanat si 2,42 ha de imas. Dou� hectare din lotul scolii sunt destinate planului de cultur� sistematic�, fiind numit si un �inv�t�tor ambulant�. Gr�dina scolar� era plantat� in 1926 cu zarzavaturi diverse. �n 1941, scoala (fostul conac Aslan) avea in jur 1, 5 ha. p�mant, gr�dina era separat� de curte cu un grilaj de inv�t�torul N. Ionascu, fiind cultivat� cu pomi fructiferi.

Costin Clit