Interesul manifestat de serviciile administratiei publice pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile este relativ scãzut, relevã un studiu referitor la identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare si excluziune socialã, realizat de Agentia Nationalã a Functionarilor Publici în parteneriat cu Asociatia Asistentã si Programe pentru Dezvoltare Durabilã – Agenda 21.
Cetãtenii defavorizati au incredere mai scãzutã in potentialul autoritãtilor publice. Conform studiului, douã treimi dintre persoanele intervievate sustin cã nu sunt, de regulã, consultate de administratie, reprezentantii grupurilor vulnerabile sustinand cã nu au auzit de vreo modalitate de consultare publicã. Un exem plu in acest sens ar fi cã sedintele consiliilor locale nu sunt cunoscute de cãtre populatie. Însã, cei din grupurile vulnerabile admit cã existã o slabã implicare a cetãtenilor in imbunãtãtirea serviciilor.”Tema incluziunii este una importantã. Cei care se simt marginalizati probabil au riscul de a merge si pe alte cãi decat cele ale convietuirii. Acest studiu poate fi un suport pentru autoritãtile locale in sensul rezolvãrii problemelor. Ne gandim sã promovãm aceste concluzii si la nivelul Guvernului pentru a fi valorificate”, a declarat presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, Jozsef Birtalan, marti, in conferinta de lansare a Studiului privind identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare si excluziune socialã.Sociologul Victor Bãdoiu, autor al studiului, a declarat pentru AGERPRES cã elementul de noutate il constituie „relatia de dependentã intre increderea intre institutii si transparenta decizionalã, accesul egal la serviciile furnizate cetãtenilor, respectiv la adresabilitatea lor”.”Noi am incercat sã evidentiem un profil sociodemografic, acele categorii multumite si mai putin multumite, si pe un set de mãsuri predefinite am descoperit ce sanse oferã oamenilor implementarea acestor mãsuri, (…) care sunt prioritãtile si in ce mãsurã oamenii s-ar implica in sustinerea mãsurilor. De regulã, sunt multumiti cei care au incredere mare in institutii. Cei care cred cã dovedesc transparentã sunt cei care au mai multe studii. (…) Cei din comunitãtile marginale vor o relatie mai stransã cu institutiile printr-un centru de informare, initierea unor actiuni destinate informãrii, realizarea de parteneriate interinstitutionale si formarea de grupe de sustinere a persoanelor vulnerabile”, a explicat Bãdoiu.El a arãtat cã scopul cercetãrii este ca autoritãtile sã poatã vedea pentru ce mãsuri ar primi sustinere, care ar fi prioritãtile, care e modelul de guvernare incluzivãacele planuri strategice asumate de cetãteni si autoritãti.În privinta discriminãrii si excluziunii sociale, respondentii se simt marginalizati mai ales in obtinerea unui loc de muncã.Studiul a fost realizat prin aplicarea de chestionare pentru 1.200 de persoane, respectiv 600 de respondenti din mediul institutional si 600 de cetãteni din cadrul comunitãtilor locale incluse in proiect. Cu ocazia lansãrii studiului a fost prezentat si un Com – pendiu de bune practici in domeniul incluziunii sociale, care se doreste a fi o resursã pusã la dispozitia tuturor acto – rilor implicati in procesul complex de incluziune socialã a diverselor grupuri vulnerabile sau a comunitãtilor dezavantajate. Atat studiul, cat si compendiul sunt realizate in cadrul proiectului Guvernare Incluzivã, implementat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI, program finantat prin Granturile SEE 2009-2014 si administrat de Fondul Roman de Dezvoltare Socialã. Proiectul a vizat initiative menite sã rãspundã mai bine problemelor cu care se con – fruntã grupurile dezavantajate din judetele Buzãu, Cãlãrasi, Cluj, Dolj si Mures, prin colaborarea dintre autoritãtile publice si societatea civilã.
