Interesul manifestat de serviciile administratiei publice pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile este relativ sczut, relev un studiu referitor la identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare si excluziune social, realizat de Agentia National a Functionarilor Publici n parteneriat cu Asociatia Asistent si Programe pentru Dezvoltare Durabil – Agenda 21.
Cettenii defavorizati au incredere mai sczut in potentialul autorittilor publice. Conform studiului, dou treimi dintre persoanele intervievate sustin c nu sunt, de regul, consultate de administratie, reprezentantii grupurilor vulnerabile sustinand c nu au auzit de vreo modalitate de consultare public. Un exem plu in acest sens ar fi c sedintele consiliilor locale nu sunt cunoscute de ctre populatie. ns, cei din grupurile vulnerabile admit c exist o slab implicare a cettenilor in imbunttirea serviciilor.”Tema incluziunii este una important. Cei care se simt marginalizati probabil au riscul de a merge si pe alte ci decat cele ale convietuirii. Acest studiu poate fi un suport pentru autorittile locale in sensul rezolvrii problemelor. Ne gandim s promovm aceste concluzii si la nivelul Guvernului pentru a fi valorificate”, a declarat presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, Jozsef Birtalan, marti, in conferinta de lansare a Studiului privind identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare si excluziune social.Sociologul Victor Bdoiu, autor al studiului, a declarat pentru AGERPRES c elementul de noutate il constituie „relatia de dependent intre increderea intre institutii si transparenta decizional, accesul egal la serviciile furnizate cettenilor, respectiv la adresabilitatea lor”.”Noi am incercat s evidentiem un profil sociodemografic, acele categorii multumite si mai putin multumite, si pe un set de msuri predefinite am descoperit ce sanse ofer oamenilor implementarea acestor msuri, (…) care sunt priorittile si in ce msur oamenii s-ar implica in sustinerea msurilor. De regul, sunt multumiti cei care au incredere mare in institutii. Cei care cred c dovedesc transparent sunt cei care au mai multe studii. (…) Cei din comunittile marginale vor o relatie mai strans cu institutiile printr-un centru de informare, initierea unor actiuni destinate informrii, realizarea de parteneriate interinstitutionale si formarea de grupe de sustinere a persoanelor vulnerabile”, a explicat Bdoiu.El a artat c scopul cercetrii este ca autorittile s poat vedea pentru ce msuri ar primi sustinere, care ar fi priorittile, care e modelul de guvernare incluzivacele planuri strategice asumate de cetteni si autoritti.n privinta discriminrii si excluziunii sociale, respondentii se simt marginalizati mai ales in obtinerea unui loc de munc.Studiul a fost realizat prin aplicarea de chestionare pentru 1.200 de persoane, respectiv 600 de respondenti din mediul institutional si 600 de cetteni din cadrul comunittilor locale incluse in proiect. Cu ocazia lansrii studiului a fost prezentat si un Com – pendiu de bune practici in domeniul incluziunii sociale, care se doreste a fi o resurs pus la dispozitia tuturor acto – rilor implicati in procesul complex de incluziune social a diverselor grupuri vulnerabile sau a comunittilor dezavantajate. Atat studiul, cat si compendiul sunt realizate in cadrul proiectului Guvernare Incluziv, implementat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI, program finantat prin Granturile SEE 2009-2014 si administrat de Fondul Roman de Dezvoltare Social. Proiectul a vizat initiative menite s rspund mai bine problemelor cu care se con – frunt grupurile dezavantajate din judetele Buzu, Clrasi, Cluj, Dolj si Mures, prin colaborarea dintre autorittile publice si societatea civil.
