Generatiile n�scute dup� 89, condamnate s� �ntretin� un judet de b�tr�ni

Dac� va r�m�ne pe aceleasi coordonate demografice, Vasluiul se poate considera �nc� de pe acum falimentar. Tinerii n�scuti dup� 1989 vor avea de �ntretinut armate �ntregi de v�rstnici si doar c�teva „regimente” de copii, grosul populatiei urm�nd s� fie format de beneficiari, �n paralel cu �mputinarea dramatic� a contribuabililor la buget. Pe sistemul de pensii va fi o presiune imens�, nefiind exclus ca, la un moment-dat, statul s� fie obligat s� achite pensii mai mici. Dac� �n anul 1992, din 100 de persoane adulte 19 aveau peste 64 de ani sau sub 15 ani, �n anul 2011, num�rul celor trecuti de 64 sau sub 15 ani a ajuns la 27.

�n ultimele dou� decenii, num�rul persoanelor depen – dente demografic din judetul Vaslui a crescut accelerat. Dac� in anul 1992, raportul de dependent� era de 18,5%, in anul 2011, acesta a crescut la 26,9%. Raportul de dependent� demografic� este raportul dintre num�rul persoanelor de varst� „dependent�” (persoane de sub 15 ani sau de peste 64 ani) si populatia in varsta de munc� (15-64 ani), exprimat la 100 persoane. Practic, acest indicator statistic relev� povara economic� pe care o poart� populatia productiv� din judetul Vaslui. Chiar dac� unele persoane definite ca „dependente” sunt active, in timp ce alte persoane in varst� productiv� sunt intretinute, acest raport prevesteste probleme socio-economice severe pe termen mediu si lung. Generatiile n�scute dupa 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piata muncii in deceniile urm�toare si vor avea de intretinut economic o populatie varstnic� numeroas�, inactiv� economic. „Dac� in anul 1992, la 100 de persoane adulte reveneau circa 19 persoane de peste 64 de ani, in anul 2011, raportul s-a adancit la 27. Sarcina economic� a populatiei adulte, compus� din generatiile mici n�scute in ultimii 20 de ani, va cunoaste o presiune greu de suportat. Se creeaz� un dezechilibru, cu mare risc de adancire in viitor, intre acel segment al populatiei cu potential de contribuabil si cel�lalt, cu potential de beneficiar”, a spus Teodor Iancu, directorul Directiei Judetene de Statistic� (DJS) Vaslui.

Piramida dezastrului demografic

O alt� analiz� edificatoare in ceea ce priveste fenomenul demografic din judetul Vaslui este piramida varstelor, luanduse ca ani de referint� 1968 (anul infiint�rii judetului) si 2013. Piramida varstelor populatiei judetului Vaslui in anul 2013 st� pe o „fundatie” mult ingustat� fat� de cea a anului 1968. Datele statistice indic� atat declinul natalit�tii, produs imediat dupa 1989, cat si politicile pronataliste lansate in anii 1960. Desigur, la grupele de adulti, situatia se inverseaz�, anul 1968 fiind afectat de natalitatea sc�zut� din anii razboaielor mondiale, in timp ce in anul 2013 se v�d tocmai efectele politicilor pronataliste. Natalitatea in Romania a inceput s� scad� inc� din anul 1992. �n prezent, o particularitate important� a imb�tranirii populatiei Romaniei este cresterea populatiei de 65 de ani si peste, ne confrunt�m si cu o puternic� migratie extern�, care, pe lang� sc�derea drastic� a natalit�tii, are implicatii importante asupra structurii de varst� a populatiei, din cauza faptului c� migratia este specific� populatiei tinere, apte de munc�. Rata total� a fertilit�tii a sc�zut sub nivelul necesar inlocuirii simple a populatiei. „Num�rul de copii pe care o femeie sau o familie se hot�r�ste s� il aib� este rezultatul unei combinatii complexe de factori, printre care si costurile de crestere a copiilor, oportunit�tile femeilor de a avea parte de o educatie superioar� si o pozitie profesional� cat mai bun�, statutul economic al familiei, statutul marital (inclusiv divortul sau convietuirea in afara c�s�toriei) si gradul de reconciliere al vietii profesio nale cu cea de familie”, a mai spus Teodor Iancu, directorul DJS Vaslui.

Cine ne mai plateste pensiile?

Alixandru Porumb, presedintele Consiliului Judetean al Persoanelor Varstnice Vaslui, spune c� fenomentul imb�tranirii este foarte grav, urmand s� aib� consecinte negative pentru generatiile tinere. „Piramida social� se va strica in continuare, iar imb�tranirea va presa sistemul public de pensii. Statul va oferi pensii tot mai mici. Cei care lucreaz� acum cu salariul minim pe economie vor avea o pensie de 350 lei. Pensiile vor fi tot mai mici, pentru c� in actuala lege prevede o formul� de calcul smechereasc�”, a precizat Porumb.