TRADITII DE BLAGOVESTENIE

Buna Vestire, cunoscut� �n popor si sub numele de Blagovestenie, Ziua P�s�rilor sau Ziua Cucului, se pr�znuieste, �n fiecare an, pe 25 martie, fiind prima s�rb�toare atestata documentar dedicat� Maicii Domnului, o s�rb�toare important� si drag� multora dintre rom�ni. Este considerat� a fi o zi sf�nt� si este cinstit� ca atare.

S�rb�toarea a fost introdus� la Roma de Papa Leon al II-lea. La �nceput, aceasta era doar local� si cu denumirea de s�rb�toare a astept�rii Nasterii Domnului. Variatia datei de pr�znuire a existat �n Apus p�n� �n sec. XI, c�nd data de 25 martie s-a generalizat �n toat� lumea catolic�. Numai la armeni Buna Vestire se pr�znuieste pe 7 aprilie, �n raport cu data veche a s�rb�torii Nasterii Domnului (6 ianuarie). �n R�s�rit �ns�, data de 25 martie s-a generalizat probabil �ndat� ce Nasterea Domnului a �nceput s� fie s�rb�torit� peste tot pe 25 decembrie, adic� �nc� din prima jum�tate a sec. al V-lea. Se spune c�, �n ziua de Buna Vestire, arhanghelul Gavril a venit �n cetatea Nazaret si i-a vestit Fecioarei Maria ca a fost aleas� de Dumnezeu s� dea nastere M�ntuitorului Hristos si i-ar fi gr�it asa: �Bucur�-te Maria, cea plin� de har, Domnul este cu tine. Binecuv�ntat� esti tu �ntre femei si Binecuv�ntat este rodul trupului t�u, Iisus�. �n credinta popular� rom�neasc�, exist� �ns� o sumedenie de obiceiuri si traditii legate de aceast� s�rb�toare autohton�. Traditiile si obiceiurile sunt at�t de frumoase, at�t de rom�nesti, at�t de str�vechi, cu at�t de mult iz str�mosesc, dar at�t de putin cunoscute unele, �nc�t trebuie scoase la lumin�. S�rb�toarea de Bunavestire, situat� �n imediata apropiere a echinoctiului de prim�var�, mai este cunoscut� si sub denumirea de Blogovestenie (Blago Vesti), cuv�nt ce este de origine slav�. Este o s�rb�toare ce descrie venirea fizic� a prim�verii si blagoslovirea naturii si a p�m�ntului, dar si renasterea ciclic� a naturii. Este ziua �n care firul de iarb� se dezleag� si �ncepe s� creasc�, este ziua �n care p�m�ntul si mustele se dezmortesc, este ziua �ntoarcerii p�s�rilor c�l�toare si �ncepe cucul a c�nta. Dar Cucul este cu sigurant� o pas�re special� si nu degeaba �n unele regiuni ale t�rii, Bunavestire mai este cunoscut� si ca Ziua Cucului. Aceast� zi, pe care rom�nii o s�rb�toresc, este o reminiscent� a unui vechi calendar popular, probabil lunar, deoarece ea este separat� prin 9 zile de s�rb�toarea ce o precede, Alexiile. �n esenta sa, Bunavestire este o s�rb�toare asociat� �ndeosebi p�s�rilor, si de aceea i se mai spune si Ziua P�s�rilor. Se spune c� p�s�rile se �ntorc �n aceast� zi de prim�var� spre casele lor, purt�nd pe aripile lor speranta, prim�vara, dorul de re�ntoarcere. �n unele zone ale t�rii, exist� credinta c� p�s�rile care se �ntorc �n aceast� zi sunt �ntrup�ri ale sufletelor str�mosilor. �ntr-o zi at�t de special�, p�s�rile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegat�. Cucul prezint� si el o important� deosebit� �n geneza s�rb�torii Bunei Vestiri, primul s�u c�ntat fiind asociat echinoctiului de prim�var�, iar ultimul s�u c�ntat de solstitiul de var�. Doar �n aceast� zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede c� �n timpul frigului si al iernii preschimbat �n uliu, redevine la loc cuc si �ncepe s� c�nte. Harul c�ntatului �i este dat p�n� de s�rb�toarea S�nzienelor sau a Sf�ntului Petru c�nd se �neac� cu orz, si nemaifiind �n stare s� c�nte, se transform� iar�si �n uliu, s�rb�toare numit� Amutitul Cucului. Aceast� s�rb�toare era si un important moment pentru prognozarea timpului calendaristic, pentru esalonarea muncile agricole de prim�var�, pentru practicarea unor ritualuri de �ndep� rtare a fortelor malefice, de divinatie si de prognozare a vremii si a duratei vietii. De Ziua P�s�rilor, �n unele zone, fertilitatea �n noul an era invocat� prin stropitul r�d�cinii prunilor cu tuic� si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi c� vor fi t�iati dac� nu rodesc. Potrivit traditiei populare rom�nesti, �n ziua de Buna Vestire se aprindea un foc �n curte, al�turi de care se punea p�ine, sare si o caraf� cu ap�, astfel �nc�t �ngerii s� se �nc�lzeasc�, s� �si ast�mpere setea si foamea si s� vegheze locuinta tot timpul anului. Un alt obicei al acestei zile, ca si de Alexii, este acela de a aprinde focuri �n curti, p�n� t�rziu, dup� miezul noptii, ori chiar p�n� �n zori, focuri �n care se ard lucrurile nefolositoare, adunate de prin gospod�rie, iar obiceiul poart� numele de �Noaptea Focurilor�. De asemenea, casele si lucrurile se afum� pentru a alunga blestemele si g�ndurile negre. Se mai spune c� de Blagovestenie, vr�jitoarele au putere mare. Ele pot prepara o m�m�lig� din porumb proasp�t m�cinat cu care s� ucid� pestii din lacuri, s� opreasc� rodul pomilor ori s� ia laptele vacilor. Ca s� nu existe asemenea necazuri, �n lumea satului, locuinta se afuma cu t�m�ie de la Pastele trecut ori de la alt� mare s�rb�toare si lenjeria de corp s� fie purtat� pe dos. Un efect binef�c�tor �l are si o ceap� aruncat� pe fereastr�, �n timp ce se spune: �Na, ia de aici, poman� de sufletului vr�jitoarelor�. Tot acum se re�ntoarce si cucul. Pentru a �nt�mpina sosirea lui, s�tenii se �ngrijeau, din timp, s� aib� asupra lor bani dar si sa fie �n bune relatii cu toat� lumea din jur. Dac� primul c�ntec al cucului era auzit pe stomacul gol, din st�nga sau din spatele omului, era semn r�u: �Cucu-n spate mi-a c�ntat/ si moartea m-a s�getat!�. Dac� pas�rea �i c�nta cuiva din fat�, era semn �mbucur�tor, semn c� toat� vara �i va merge bine. �n momentul �n care auzeau cucul c�nt�nd, ei aruncau banii �n directia din care se auzea c�ntecul si rosteau versuri pe un ton interogativ, num�r�nd glasurile cucului, deoarece se consider� c� fiecare �glas� corespunde unui an de viat�. Se urm�rea cu mult� atentie locul unde c�nt� prima dat� cucul iar creanga pe care a stat el se t�ia si se punea �n l�utoarea fetelor, pentru a fi �ndr�gite de fl�c�i asa cum cucul era �ndr�git de c�tre toti oamenii. �n unele sate se obisnuia s� se v�neze cucul de Blagovistenie, capul acestuia fiind conservat �n sare pentru c� mai apoi s� fie purtat de fete �n s�n, la hore. Tinerele credeau c� vor fi invitate, astfel, des la joc si repetau mereu �n g�nd: �Cum nu sta cucul �n loc,/ Asa s� nu stau eu �n joc�. Fl�c�ii si fetele �l �ntrebau pe cuc c�nd se vor c�s�tori: �Cucule voinicule/ C�ti ani �mi vei da/ p�n� m-oi �nsura sau m�rita?� Dac� se �nt�mpla ca, dup� rostirea acestor cuvinte, cucul s� c�nte, c�ntecul s�u echivala cu un an de asteptare. Dimpotriv�, dac� el t�cea, t�cerea sa era semn c� avem de-a face cu o c�s�torie grabnic�. �n aceast� zi se scoteau si stupii de la iernat. Acestia erau trecuti pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau si se stropeau cu agheasm� pentru a fi �nc�rcati de fertilitate si de fecunditate si pentru a fi ap�rati de luarea manei. Riturile s�v�rsite �n aceast� zi se mai �nt�lnesc �n unele sate izolate din zona montan�, unde oamenii continu� s� considere c� �n acest mod natura este readus� la viat�, se intra din plin �n sezonul lucr�rilor agricole de prim�var� si se preg�teste noul an pastoral. �n alte zone, ziua de Ziua Cucului era �ns� considerat� neprielnic� pentru rodul p�s�rilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile deoarece se credea c� puii vor iesi cu dou� capete si patru picioare si din ou�le ouate �n aceast� zi nu ies pui si nici nu sunt bune de m�ncat, de aceea se arunc�. Nici vacile nu se goneau �n aceast� zi. Femeile str�ngeau apa provenit� din neaua topit� pentru a fi folosit� �n practicile de medicin� si cosmetic� popular�. Importanta s�rb�torii este marcat� si de sacrificiul pestelui, care se consuma ritual, indiferent dac� ziua era de post sau de dulce. Toti crestinii trebuie s� m�n�nce peste pentru c� �n cursul anului s� se simt� �ca pestele �n ap�. La Buna Vestire trebuie s� soseasc� r�ndunelele. De Blagovistenie se opreau morile de ap� si de v�nt. T�ranii puteau ara ogoarele, dar nu li se recomand� s� semene, �ntruc�t p�s�rile, fl�m�nzite de prim�var�, erau �n stare s� ciuguleasc� toate semintele �ngropate �n p�m�nt. �n traditia popular� se spune c�, asa cum va fi timpul de Bunavestire, tot asa va fi si �n ziua de Pasti. Iar dac� se ia ceata �nainte de a iesi soarele, asa de timpuriu are s� fie si prim�vara, iar plugarii vor avea un an f�r� de griji si cu belsug. Dac� pe 25 martie natura este acoperit� cu un vestm�nt verde, era semn c� anul va fi bogat �n roade. Ciobanii se suie �n aceast� zi pe stogul de f�n si o amenint� cu toporul pe iarn�, gonind-o, c� iarba-i �nverzit� si c� ei trebuie s�-si pasc� acum turmele. De Blagovestenie nu era bine s� se macine porumbul, c�ci m�laiul f�cut atunci nu era m�ncat nici m�car de pestii din r�uri, iar dac� era pres�rat la r�d�cinile pomilor, acestia nu mai puteau da rod tot timpul anului. �n acest fel, se vestea oamenilor c� era de r�u a lucra �n aceast� zi. Cu prilejul zilei de Buna Vestire, era oprit a dormi prea mult spre a nu fi somnoros tot anul si nici a c�uta ceart�. O s�rb�toare frumoas� tuturor!

Dan Horgan

Bibliografie

� Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; � Arthur Gorovei – �Credinti si superstitii ale poporului rom�n�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, Bucuresti, 1995; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului rom�n�, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an� Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Narcisa Stiuc� – �S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele�, Editura Cartea de Buzunar, 2006; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni� Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; � Tudor Pamfile – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; � �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.