Peste 50% dintre rom�ni dau bani medicilor, dar si paznicilor din spitale sau laborantilor

Peste 50 la sut� dintre rom�ni ofer� bani sau atentii tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici si asistente, la brancardieri, agenti de paz� si laboranti, relev� un studiu coordonat de Ministerul S�n�t�tii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei.

Studiul din 2014 coordonat de Ministerul S�n�t�tii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) si care a fost aplicat la nivel national de CSOP relev� faptul c� fenomenul coruptiei din sistemul de s�n�tate vizeaz� cadrele medico-sanitare, personalul de conducere si administrativ, dar si pacientii, care �ntretin situatia prin oferirea de atentii sau bani. Potrivit cercet�rii, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale �n sistemul public de s�n�tate �n anul anterior recunosc c� au oferit atentii sau bani personalului medical. Pe durata ultimei spitaliz�ri, 37 la sut� dintre respondenti au oferit bani sau atentii medicilor, 34% asistentelor si 25% infirmierelor, potrivit declaratiilor acestora, �n timp ce 14% dintre respondenti declar� c� au oferit bani sau atentii si cadrelor auxiliare (brancardieri, agenti de paz�, laboranti s.a.). Rezultatele cercet�rii evidentiaz� faptul c� mai mult de 50 la sut� dintre pacienti au oferit �n mod voluntar astfel de �stimulentea tuturor categoriilor de personal medico-sanitar. �n acelasi timp, conform studiului, astfel de �stimulentea au fost solicitate si pentru sau de c�tre unii medici din spitale printr-o conditionare direct� de c�tre medic, sau indirect, de c�tre asistent� pentru medic, de c�tre infirmier� pentru medic sau de c�tre personalul auxiliar pentru medic. �n aproximativ 10 la sut� dintre cazuri �n care pacientii internati au oferit bani sau atentii medicilor, aceasta s-a f�cut la solicitarea medicului, relev� studiul. Un procent similar dintre asistentele si dintre infirmierele (�ntre 8% si 10%), care au primit bani sau atentii, au solicitat acest lucru. Principalele motive pentru care respondentii au oferit bani sau atentii sunt legate, �n primul r�nd, de dorinta de a beneficia de consultatii medicale mai am�nuntite (mai mult de 50% dintre respondenti), dar si de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coad�, de a obtine mai rapid rezultatele analizelor/ investigatiilor sau pentru a beneficia de internare. Desi consider�, pe de-o parte, c� aceast� practic� nu ar trebui s� existe si c� nu este un gest normal, pe de alt� parte pacientii afirm� c� s�n�tatea lor depinde de acest gest sau c� aceast� practic� reprezint� o form� de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondentii care au oferit atentii sau bani nu v�d nimic gresit �n aceste practici. �n ceea ce priveste perceptiile referitoare la cauzele fenomenului de coruptie �n sistemul public de s�n�tate cu referire la personalul medical, mai mult de jum�tate dintre respondenti au apreciat c� medicii rom�ni nu sunt motivati s� r�m�n� s� profeseze �n tar� f�r� a fi corupti (ne�nregistr�ndu-se diferente comparativ cu studiul derulat �n 2013). Potrivit cercet�rii, solutionarea problemei pl�tilor informale oferite de c�tre pacienti personalului medical ar putea fi rezolvat� prin existenta unui sistem de asigur�ri care s� acopere confortul si atentia pe care pacientii si le doresc (29%), prin sanctionarea cadrelor medico-sanitare care accept� aceste pl�ti (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar si printr-un sistem de pl�ti directe, transparente (coplat�) (14%). Pentru a nu deveni corupti, respondentii au apreciat c� suma minim� net� cu care ar trebui pl�titi medicii ar trebui s� fie �ntre 2.271 lei �n medie pentru medicii rezidenti si 5.606 lei �n medie pentru chirurgii din spitale. Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se coreleaz� cu nivelul de venituri si de studii al respondent ilor. Cu c�t nivelul de instruire si venitul subiectului creste, cu at�t salariul care ar trebui oferit medicului creste, a relevat studiul citat.Referitor la cauzele identificate de respondenti pentru nivelul sporit de coruptie perceput� �n cadrul sistemului public de s�n�tate, au fost identificati o serie de factori: legislativi, administrativi, de control si de natur� personal�. Dintre factorii legislativi, respondentii au apreciat c� principalele cauze care stau la baza aparitiei coruptiei �n sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenti), precum si absenta legislatiei axate pe m�suri de prevenire a fenomenului (35%). Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenti au apreciat c� fenomenul coruptiei este favorizat de nivelul sc�zut de salarizare din sistemul public de s�n�tate, 20% au reclamat birocratia excesiv�, iar 17% au reclamat incompetenta personalului de conducere. �n ceea ce priveste factorii de control, 50% au apreciat c� fenomenul coruptiei este favorizat de insuficienta m�surilor de sanctionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienta structurilor de control din sistemul medical. Dintre factorii de natur� personal�, 33% dintre respondenti au reclamat ca factor favorizant obisnuinta pacientilor de a oferi bani sau atentii, 29% recunosc�nd c� fenomenul coruptiei poate fi favorizat si de �complicitateaa pacientilor, �n timp ce 27% fac referire si la lipsa integrit�tii personalului din serviciile de s�n�tate. Analiz�nd gradul de cunoastere a legislatiei privitoare la semnalarea cazurilor de coruptie, un alt aspect important evidentiat de rezultatele acestei cercet�rii este faptul c� 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc c� la nivelul fiec�rui spital functioneaz� un consiliu etic care are �n atributii gestionarea sesiz�rilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Desi 25% dintre respondenti stiu despre aceast� institutie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodat�. �n ceea ce priveste perceptia pacientilor intervievati asupra m�surilor de prevenire si combatere a coruptiei, la �ntrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizitiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenti au apreciat c� m�sura este util�. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenta unei structuri care s� verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente si consumabile �n sectorul sanitar. Cercetarea a fost realizat� pe un esantion tristadial, reprezentativ la nivel national pentru populatia adult� a Rom�niei, format din 1.076 persoane. Eroarea maxim� a studiului este de �/-2.8%, la un nivel de �ncredere de 95%. Acest studiu a fost realizat �n cadrul proiectului �Bun� Guvernare prin Integritate si Responsabilitate �n Sistemul de S�n�tate Rom�nesca, implementat de Ministerul S�n�t�tii �n colaborare cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei.