Nicio banc� nu a avertizat clientii asupra riscului la creditele �n valut�

Peste 220 de rom�ni cu credite �n franci elvetieni au f�cut pl�ngeri la Autoritatea National� pentru Protectia Consumatorilor, institutie care a constatat c� nicio banc� din Rom�nia nu a avertizat nici m�car un client asupra riscului la care se expune p�str�nd valuta creditului.

Dup� aprecierea francului elvetian, din ianuarie, Autoritatea National� pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), institutie care are atributii de a verifica respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor de servicii financiare si poate aplica sanctiuni dac� se incalc� actele normative in vigoare si drepturile consumatorilor, a inregistrat 223 de reclamatii referitoare la creditele acordate de b�nci in aceast� moned�. Reclamatiile privind posibile abuzuri ale b�ncilor nu sunt ins� o noutate. �n anul 2014, ANPC a totalizat 7.658 de reclamatii privind serviciile bancare. Dup� analizarea lor, s-a stabilit c� jum�tate erau intemeiate si dintre acestea aproximativ 60 la sut� au fost solutionate amiabil. ANPC a incheiat 407 procese verbale de constatare a contraventiei, cu amenzi in valoare total� de 3.239.000 de lei. „Din totalul de 407 de procese verbale de constatare a contraventiei, 100 dintre acestea au fost contestate in instant�. ANPC, in actiunile de cercetare a recla matiilor, a restituit consumatorilor sume in valoare de 1.250.596,13 lei, 60.238,76 euro si 23.191,99 franci elvetieni. Nu putem face o delimitare clar�, pan� la situatia din 2015, referitor la reclamatiile privind creditele in franci elvetieni, au fost reclamatii, ins� nu intr-un num�r semnificativ”, precizeaz� ANPC.

Lipsa avertizarii si poprirea abuziva, reclamate

ANPC sustine c�, dup� aprecierea francului elvetian, principalele solicit�ri legate de creditele acordate in aceast� moned� vizeaz� lipsa avertiz�rii cu privire la riscurile cursului valutar si verificarea prevederilor contractuale. Aspectele recla – mate de consumatori, in cazul serviciilor financiar-bancare, se refer� in principal la: intarzieri nejustificate ale return�rii unor sume de bani in contul consumatorilor, poprirea abuziv� a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit, retrageri de bani neautorizate din contul consumatorilor, modificarea marjei din componenta ratei dobanzii f�r� acceptul consumatorilor si care, potrivit prevederilor legale (OUG 50/2010), trebuie s� fie fix�, calcularea in mod eronat a penalit�tilor (prin aplicare acestora atat la dobanzi cat si la comisioane, si nu prin aplicarea acestora la sumele restante din principal, asa cum prevede OUG 50/2010, art. 38) sau infiintare de popriri pe contul consumatorilor f�r� ca banca in calitate de tert poprit s� detin� vreo adres� in acest sens de la organele de executare. Consumatorii au mai reclamat lipsa specific�rii unui termen in care consumatorul poate intra in posesia cardurilor capturate in bancomate, emiterea de polite de asigur�ri si debitarea conturilor consumatorilor, desi acestia au incheiat polite de asigurare, faptul c� in contracte nu au fost mentionate toate comisioanele, taxele aferente derul�rii contractului sau perceperea unor comisioane (de administrare cont cu comision de administrare credit, de administrare pentru un singur contract sau in cazul ramburs�rilor anticipate partiale si totale sub denumire de comision unic de servicii, desi prevederile OUG 50/2010 interzic perceperea compensatiilor in cazul in care dobanda contractului este variabil�, iar cand dobanda este fix�, aceste comisioane pot fi percepute in conformitate cu prevederile OUG 50/2010).

ANPC va sesiza instanta

�n cazul creditelor in franci elvetieni, ANPC a dispus analizarea contractelor, in cazul fiec�rei reclamatii, solicitand, in acelasi timp b�ncilor s� vin� cu solutii in sprijinul clientilor aflati in aceast� situatie. Pentru c� nu s-a ajuns la nicio solutie de compromis, dup� analizarea fiec�rui con tract, ANPC va dispune m�suri specifice si va inainta instantei suspiciunile de clauze abuzive, luand totodat� si m�suri de sanctionare a institutiilor financiar-bancare, precum si m�suri complementare. Pan� in prezent, suspiciunile de clauze abuzive planeaz� asupra a dou� institutii financiar-bancare.

Posibilitatea conversiei, prevazuta �n contracte

ANPC precizeaz� c�, pentru a da un sentiment de sigurant� consumatorilor, s-a prev�zut in contractele de creditare ale b�ncilor care au avut acest tip de credite posibilitatea conversiei in urm�toarea situatie: „�n cazul in care creditul este acordat intr-o alt� moned� decat moneda national�, imprumutatul, fiecare codebitor si fiecare garant declar� c� recunoaste si accept� in mod expres faptul c�, in situatia in care, pe parcursul duratei creditului cursul de schimb pentru moneda creditului fluctueaz� in sens cresc�tor, cu mai mult de 10 la sut� fat� de valoarea acestuia de la data semn�rii prezentei conventii, in vederea evit�rii continu�rii major�rii expunerii la riscul valutar”. Cu toate acestea, potrivit ANPC, banca incearc� s� se exonereze de aceast� clauz� prev�zut� in Conditiile Generale de Creditare si vine cu urm�torul articol: „Banca are dreptul, dar nu si obligatia ca in mod unilateral s� converteasc� in RON creditul acordat”. �n plus, arat� ANPC, nicio banc� din Romania nu a avertizat niciun client asupra riscului la care se expune p�strand valuta creditului. Astfel, anul trecut, s-au inre – gistrat 1.993 de reclamatii referitoare la clauze posibil abuzive, 23 fiind trimise instantelor de judecat� si au fost intocmite 69 de procese verbale de constatare a contraventiei. „Toate cauzele sunt introduse pe rolul Tribunalului Bucuresti si urmeaz� proce – dura prealabil� stabilit� de noul Cod de Procedur� Civil�, urmand ca Autoritatea, dup� indeplinirea acestei proceduri, s� fie citat�. Clauzele abuzive constatate de c�tre ANPC operatorilor economici/prestatorilor de servicii sunt cu privire la decizia unilateral� de modificare a clauzelor con – tractuale cu privire la comisioane, dobanzi si taxe”, precizeaz� aceeasi surs�. �n cazul in care instanta constat� existenta clauzelor abuzive in contract, va obliga la modificarea tuturor contractelor de adeziune in curs de executare, precum si la eliminarea clauzelor abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate in cadrul activit�tii profesionale.

Majorarea nejustificata a dob�nzii si comisioanele, principalele clauze abuzive

Principalele aspecte reclamate se refer� la: modificarea dobanzii contractuale de c�tre finantator f�r� notificare prealabil� a consumatorului, perceperea de comisioane, denuntarea unilateral� a contractului, f�r� preaviz si nepermiterea utilizatorului s� solicite desp�gubiri. �n principiu, clauzele abuzive se refer� la: majorarea dobanzii in mod nejustificat, precum si modificarea naturii juridice a contractului (eliminare si modificare p�rti din contractul initial), f�r� a oferi clientilor posibilitatea negocierii clauzelor si a-i anunta in prealabil, dar si perceperea de comisioane (de risc, administrare). ANPC precizeaz� c� nu poate comunica numele b�ncilor atat timp cat exist� procese pe rol.

Grupul Clientilor cu Credite �n franci elvetieni: responsabilitatea sa se �mparta �ntre banci si clienti

Grupul Clientilor cu Credite in franci elvetieni, o miscare social� care a ap�rut dup� explozia cursului valutar pentru aceast� moned� si la care au aderat aproximativ 22.000 de persoane, sustine c� nu doreste impov�rarea bugetului de stat, ci o solutie prin care responsabilitatea s� se impart� intre b�nci – „principalii respon – sabili” – si clienti. Reprezentantii acestui grup spun c� au f�cut un exercitiu de calcul, pornind de la un algoritm de calcul generic, precum si de la patru exemple concrete, prin care au demonstrat c� b�ncile nu ar avea pierderi economice in adev�ratul sens al cuvantului dac� s-ar face conversia creditelor, ci ar avea pierderi de potential cistig. Pentru a estima corect cistigurile sau pierderile b�ncilor in cazul conversiei au aplicat formula: „Rest de plat� (doband� & principal) la diverse cursuri – Principal r�mas de plat� la cursul zilei = cistig / pierdere banc� pe viitor (lei)”. La cistigul/ pierderea din viitor se adaug� cistigul din ratele pl�tite de la contractarea creditului si pan� in prezent. Potrivit reprezentantilor grupului, concluzia la care au ajuns arat� c� pierderile de care vorbesc BNR, Asociatia Roman� a B�ncilor si reprezentantii institutiilor bancare se refer� la „pierderi din potentialul cistig, nu la pierderi in adev�ratul sens economic”. �n schimb, dac� acelasi exercitiu se aplic� pentru consumatori, se constat� c� debitorul sufer� o pierdere real�.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite �n franci elvetieni, iar 95 la suta din �mprumuturi sunt concentrate la sase banci

Finant�ri in franci elvetieni au acordat 14 institutii de credit. Din totalul debitorilor cu imprumuturi in franci inregistrate in bilanturile b�ncilor, aproape o treime (32%) se reg�sesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasc� si 2% la OTP Bank. O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizition�rii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotec�, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR. Scadenta rezidual� medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta rezidual� sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta dep�seste 15 ani. Trei sferturi dintre datornicii la b�nci in franci elvetieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jum�tate din total cistig� mai putin de 1.500 de lei pe lun�, numai putin peste 10% ajungand la venituri de pan� la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR. Astfel, 11,5% dintre debitorii in franci elvetieni au venituri cuprinse intre 2.500 de lei si 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii pan� la 5.000 de lei, 3% cistig� intre 5.000 si 7.000 de lei si 3,5% au cistiguri de peste 7.000 de lei lunar. Un sfert dintre cei 75.412 debitori in franci elvetieni detin 1% din stocul de credite, cu valori imprumutate sub 4.000 franci, si tot atitia cumuleaz� 67,5% din totalul finant�rilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se incadreaz� la imprumuturi intre 18.000 si 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite intre 4.000 si 18.000 franci, reprezentand 7,1%.

Persoanele care au �mprumuturi �n franci elvetieni cer conversia �n lei a creditelor

Pan� la g�sirea unei solutii, persoanele care au imprumuturi in franci elvetieni atrag atentia asupra problemelor cu care se confrunt� iesind in strad�, in Bucuresti, dar si la Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Craiova. Clientii doresc un act normativ prin care s� aib� posibilitatea de a converti in lei creditele in valut� la cursul de la momentul acord�rii imprumutului apreciat cu maxim 20%. Ei spun c� nu pot mergem la banc� s� negocieze individual si este necesar� o solutie legislativ� in acest sens, in conditiile in care nu au putut negocia nici cand au semnat contractele. Pe de alt� parte, b�ncile si BNR invoc� neconstitutionalitatea unei astfel de m�suri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea s� le suporte si ar ajunge chiar in situatia falimentului. Banca central� impreun� cu b�ncile care au in portofolii credite in franci elvetieni si cu Asociatia Roman� a B�ncilor pledeaz� pentru solutii individuale, aplicate de la caz la caz, intrucat portofoliul in franci este foarte diversificat si nu se pot aplica solutii generale. Pan� in prezent, opt institutii de credit au anuntat m�suri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul. La randul lor, clientii spun c� solutiile oferite de b�nci pe termen lung exist� doar la nivel declarativ, intrucat in realitate b�ncile nu negociaz� solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteaz� debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urm�, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei. Mai mult, unele institutii de credit au cerut clientilor garantii suplimentare pentru conversia creditului in lei, ins� la cursul zilei, avand in vedere c� valoarea imobilului adus ca garantie s-a depreciat aproape la jum�tate fat� de momentul contract�rii creditului.