� Corneliu, Episcopul Husilor: �Vrednic de credint� este cuv�ntul�

Carte de predici – Episcopia Husilor, 2014

P.S. Corneliu, n�scut �n satul Corni-Albesti, judetul Vaslui, la 25 iulie 1966, absolvent al Scolii generale din satul natal (1980), Seminarului Teologic de la M�n�stirea Neamt (1987), Institutului Teologic Universitar din Bucuresti (1992), urmeaz� cursurile de doctorat, specializarea Noul Testament, la Bucuresti (1992-1996), bursier si asistent al Facult�tii de Teologie Protestant� din cadrul Universit�tii Marburg, este tuns �n monahism �n Catedrala stefanian� din Husi la 21 noiembrie 1997, hirotonit apoi ierodiacon, ieromonah si protosinghel (25 decembrie 1997). S-a remarcat prin cultura vast� ca profesor la Seminarul Teologic din Husi. Str�bate treptele de vicar administrativ (1998), Arhiereu Vicar (27 octombrie 1999) si este ales dup� decesul P.S Ioachim ca Episcop al Husilor, la 18 iunie 2009, �ntronizarea �n Scaunul Episcopal ce dateaz� din timpul domnului Ieremia Movil� petrec�ndu-se la 29 iunie 2009. �n plan publicistic, se remarc� printr-o serie de studii si articole cu continut teologic �n �Glaube aus der zweiten Welt�, �Una sancta�, �Konfessionskunde�, �Candela Moldovei�, �Mitropolia Olteniei�, �Vestitorul Ortodoxiei�, �Cronica Episcopiei Husilor� si altele. Lucrarea P.S. Corneliu cuprinde �n mare parte �predici exegetice, simple, pe �ntelesul celor care le-au ascultat�, av�nd ca obiectiv r�spunsul la �ntrebarea care fr�m�nt� istoria crestinismului de la �nceputurile sale: �Cine este Iisus Hristos? Si ce sens are �nt�lnirea noastr� cu EL�. Prin predicile sale, P.S. Corneliu doreste s� �ajung� la inima fiec�ruia, care va citi si medita asupre cuvintelor ei, pentru care sunt cuvinte d�t�toare de viat�, asa cum scrie Apostolul neamurilor, Pavel: �vrednic de credint� este cuv�ntul c� Iisus Hristos a venit �n lume s� m�ntuiasc� pe cei p�c�tosi, dintre care, cel dint�i, sunt eu� (I Timotei 1, 15). Autorul exegezelor se �ndreapt� c�tre textul biblic, perceput ca o lume �n sine si spre enorias ca receptor al acesteia. Prin interpetarea pildelor si parabolelor din Evanghelii se caut� p�trunderea la sufletul credinciosilor si p�c�tosilor crestini. Interpretarea textelor biblice de c�tre P.S. Corneliu, este realizat� �ntr-o manier� ce presupune o bun� cunoastere a Vechiului si Noului Testament, percepute �n dimensiunea lor istoric�, marcat� de interogatie si r�spunsuri. Demersul P.S. Corneliu se bazeaz� si pe lecturile Sfintilor P�rinti, dintre care se desprind Sf�ntul Ioan Gur� de Aur, dar mai ales Sf�ntul Maxim M�rturisitorul (secolul VII). Predicile sunt marcate de venirea M�ntuitorului Iisus Hristos ��n aceast� lume a p�catului, �n care nedreptatea, c�derea uman�, culmineaz� cu tragedia suferintelor si a mortii, prezenta Sa, plin� de putere si tain�, umilinta Sa p�n� la moartea de ocar�, si asezarea pietrei de morm�nt, �nvierea si biruinta asupra mortii, sunt destul de multe provoc�ri care duc la �ntrebarea, pentru aflarea adev�rului: �cine este El, Cel venit �n lumea pe care a creat-o, dar care se �nstr�inase de El, din cauza p�catului, uit�rii si lipsei de sens a vietii?�. Se caut� r�spunsuri la �ntreb�ri, precum: �de unde este ?�, �cine este El ?�, �Ce este Biserica, sau care-i sensul ei �n lume�, �ce este omul�, �Ce s� facem?�. �El este Cel ce-si asum� calea Crucii, a acuz�rii si a mortii. �n Crucea Lui se descoper� m�retia, dar si neputinta, El deschide raiul pentru cel dint�i om, dar moare, p�r�sit de fiii oamenilor. A ierta �i apartine lui Dumnezeu, Care d� puterea Fiului Omului, pe cruce, s� ierte infirmit�tile lumii, descoperind, acolo, identitatea si asumarea de c�tre M�ntuitorul Iisus Hristos a faptului c� accept� s� fie Fiul omului, �n umilint�, si dorinta de a salva fiecare suflet, chemat la viata vesnic�. Pentru P.S. Corneliu, ��nvierea lui Hristos este sensul si existenta Bisericii. Prin �nviere gust�m bucuria iert�rii� (p. 33). ��nvierea Domnului este singura si f�r� sf�rsit m�ng�iere�(p. 41). �nt�rirea credintei se face prin venirea credinciosilor la biseric� pentru a se ��nt�lni cu M�ntuitorul, Cel mort si �nviat� (p. 48). Duminica a 7-a dup� Pasti, �nchinat� celor 318 Sfinti P�rinti de la Niceea, �ntruniti pentru a condamna erezia preotului Arie (arianismul), alc�tuind primele articole din Simbolul de Credint� (Crezul), reprezint� momentul proprice propov�duirii Unit�tii Bisericii. �Unitatea dintre Fiul si Tat�l trebuie s� fie tr�it�, simtit� si v�zut� �n unitatea credintei� (p. 82-83). Promoveaz� un �singur Domn Iisus Hristos, un singur Botez, si o singur� credint�, �n veci!�(p. 85). �n Biseric� �afl�m izb�virea de p�cate si iertarea, �ncepem o viat� nou�, suntem chemati la sfintenie si nemurire. �n Biseric� cunoastem cine este Dumnezeu si Sfintii Lui� (p.92). P.S. Corneliu este m�hnit de societatea contemporan� �n mijlocul c�reia tr�ieste si slujeste, care s-a dep�rtat �de Dumnezeu, prin necredint�, ignorant�, dusm�nie unul fat� de cel�lat�, �n care este prezent� si mediatizat� �realitatea mortii� ce �creeaz� o stare de anxietate, de team�, psihoz� si dezechilibru sufletesc. Pe l�ng� moartea n�prasnic� prematur�, mai exist� si moarte sufleteasc�, �n care se ad�ncesc, pierz�ndu-se tot mai multi semeni ai nostri�. Criza este pus� pe seama �l�comiei unora putini, �n defavoarea celor multi si s�rmani� (p. 24). �nstr�inarea omului de lucrarea Bisericii are o �consecint� dramatic�, �ndep�rtarea si izolarea de proprii lui semeni�, retr�ind ca odinioar� �sentimental izol�rii, �nsingur�rii, p�r�sirii� (p. 90). P.S. Corneliu este surprins de �ostilitatea si dusm�nia vizibil�, propagate prin falsitate, def�imare, calomnie, care abund�, ca subiecte scandaloase, ale unei mass-medii iresponsabile si violente� (p. 91). Omul contemporan ar fi �captiv unui sistem de g�ndire bazat pe lupta de clas�, cu scopul de a distruge pe adversari, desi Biserica nu este dec�t taina ce-i adun�, iart�, si ofer� m�ng�iere tuturor, conduc�ndu-l spre viat� si nemurire� (p.91). Ne g�ndim dac� omul occidental este atins tot de lupta de clas�! Oare informatizarea societ�tii nu are niciun rol? Sunt preg�titii preotii pentru noile provoc�ri ale globaliz�rii? Lumea contemporan�, �dependent de propriile puteri limitate, de egoism, de necredint�, a uitat s� se roage� si �s� fie plin� de compasiune si de sacrificiu� (p. 115). Problemele societ�tii intr� �n aria preocup� rilor curente ale P.S Corneliu, inundatiile cu care s-a confruntat Rom�nia fiind legate de �ndep�rtarea omului de Dumnezeu, �izvorul binelui�, omenirea transform�ndu-se �n una �care s�v�rseste r�ul si exagereaz� �n r�u, �nc�t, datorit� l�comiei si a egoismului, a distrus legile pe care Dumnezeu le-a l�sat creatiei�, dar si de distrugerea p�durilor si vegetatiei. �Prima dat� sunt vinovati cei care au abuzat de functiile lor, f�c�nd aceasta. Apoi, sunt vinovati ceilalti multi, care si ei au furat, t�ind si l�s�nd �n urma lor un dezastru�. �Astfel, au disp�rut dealuri �ntregi, muntii dispar, pentru c� oamenii le distrug. Si cu ce scop? De a cheltui irational banii. Si nimeni nu mai s�deste �n locul a ceea ce a distrus�. Nenorocirile ab�tute asupra poporului rom�n sunt v�zute si prin prisma necredintei oamenilor care nu mai cred c� �Dumnezeu poate s� intervin� si s� schimbe r�ul �n bine. Nu mai credem, pentru c� ne-am obr�znicit si ne asez�m unii �n locul Lui� (p. 128-129). Solutia �mpotriva imoralit�tii societ�tii si a nenorocirilor este �n viziunea P.S. Corneliu ��ntoarcerea la Dumnezeu prin credint� si poc�int� si prin �mplinirea faptei celei bune� (p.129). �Nu au venit altii s� �nvete destr�b�larea, pe fiicele si pe fiii nostri, ci ei aveau r�ul �n ei, pentru c� nu s-au �ntors la Dumnezeu si pentru c� nu se �ntorc� (p. 129). P.S. Corneliu vede �adesea multimi de b�tr�ni, singuri si tristi, p�r�siti si uitati, aruncati �n strad� de proprii copiii� si se �ntreab� �ce neam este acela care nu �si poart� grij� de proprii p�rinti� sau de �propriii copii�. �Astept�m ca altii s� vin� si s�-i �ngrijeasc�!� �ntreb�rile sunt ferite de solutii. Oare nu este nevoie si de o implicare total� a clerului ortodox si a bisericii! Prin predicile sale, P.S. Corneliu se pronunt� �mpotriva luxului si risipei. Nedret�tile, foametea, lipsurile si inegalit�tile sunt creatii ale omului (p. 135). Iubirea aproapelui este prezent� �n predicile P.S. Corneliu, nelipsind referirile la societatea de ast�zi �tot mai egoist�, �n care dragostea de sine atinge apogeul ametitor al individualismului� �n care �noi, crestinii, avem datoria de a ne ar�ta altfel prin comportamentul nostru fat� de cei ce nu doresc s�-L aib� pe Dumnezeu prezent �n viata lor. �n vointa noastr� st� taina m�ntuirii noastre�. Comportamentul crestinilor r�m�ne �n preocuparea ierarhului husean: ��n lumea de ast�zi, tot mai egoist�, �n care dragostea de sine atinge apogeul ametitor al individualismului, noi crestinii avem datoria de a ne ar�ta altfel prin comportamentul nostru fat� de cei ce nu doresc s�-L aib� pe Dumnezeu prezent �n viata lor� (p. 173). Din predicile sale nu lipseste interogatia: �La originea multor nedrept�ti, fapte rele, pe care le auzim, tr�im, experiment�m, nu se afl� si v�dita indiferent� de a nu ne implica atunci c�nd putem face binele, iar noi �l evit�m?� �Este nevoie mare de �mplinirea binelui, �n locul a at�ta de r�u promovat, mediatizat, glorificat, este nevoie de cercetarea proprie si de asemenea �mplinirii binelui, a cultiv�rii lui� (p.180). R�ul este �generat de atitudinile noastre, de necredinta, tot mai evident�, si de lipsa de dragoste, tot mai simtit�(p. 201). �n lupta permanent� dintre bine si r�u, cel din urm� �este diavolul, �nger c�zut�, �fiint� f�r� trup�, �cel care dezbin� (p. 228-229). Sunt abordate si cererile crestinilor c�tre Dumnezeu, plec�nd de la M�ntuitorul Iisus Hristos, care le-a spus Apostolilor: �Nu stiti ce cereti !�(Matei 20, 22). �Adesea, oamenii cer lucruri de la Dumnezeu pe care El nu le vrea. De exemplu: cer moartea dusmanilor lor, Dumnezeu nu vrea moartea omului p�c�tos (Iezechiel 18, 23), ci doreste �ntoarcerea lui si m�ntuirea lui� (p. 186). Este cunoscut locul blestemelor �n mentalul colectiv rom�nesc si chiar a clerului ortodox. Din predici, desi foarte putine, nu lipsesc argumentele istorice: distrugerea Templului din Ierusalim de c�tre romani �n 70, diaspora evreiasc� profetit� de Domnul, constituirea statului Israel din 1948 (p. 167), aprecieri despre civilizatia fenician� – descoperirea cernelii (p. 183), �p�g�nismul� musulmanilor (p. 185), domnia �mp�ratului Constantin cel Mare (p. 393). Cei care si-au ��nchinat viata lui Dumnezeu� sunt sf�tuiti de P.S Corneliu ca �s�-l ia chip si model de urmat pe Sf�ntul Ioan Botez�torul, care s-a ar�tat ca fiind �ndelung r�bd�tor�, v�zut drept �chipul poc�intei adev�rate�, dasc�lul care a vestit �botezul poc�intei, a schimb�rii omului si a vietii�, cel care a biruit puterea si forta r�ului �n pustiu. �Deci, a �mplini calea pe care ti-ai ales-o presupune, �n primul r�nd statornicie, credint� si �ndelung� r�bdare, la care se adaug� mult� si nesf�rsit� ascultare�(p. 360-365). Taina dialogului r�m�ne totusi nep�truns�, desi �creeaz� relatii, oamenii se cunosc si se descoper� prin dialog. Acolo unde lipseste dialogul, intervine nesiguranta si ne�ncrederea, teama si indiferenta�. �Ast�zi, posibile dialoguri, �ntre un intelectual rigid, bazat pe idei materialiste, tributare g�ndirii umane c�zute, care reduce totul la profit si pl�cere, si mesajul Bisericii, cel nou si mereu actual, ar fi de bun augur, �ntr-o societate mereu marcat� de lipsuri si nemultumiri� (p. 378). Clericii sunt oare si ei intelectuali? Credem c� dialogul nu are o singur� directie, ci mai multe si trebuie s� porneasc� si de la lumea clerical�! �Biruinta asupra mortii. �nvierea lui Laz�r�, �ncheie predicile P.S. Corneliu, din care cit�m: �Cum suntem noi ast�zi? Ce mai impresioneaz� pe omul ner�bd�tor, avid dup� bani multi, si dup� profit, f�r� munc� asidu�? Ce mesaj mai are �nvierea lui Laz�r, c�nd, peste tot, domnes te moartea, stric�ciunea, uitarea de Dumnezeu, nedreptatea, minciuna, lipsa de d�ruire si sacrificiu? C�ti mai g�ndesc la propria viat�, care are un sf�rsit pe p�m�nt, si un nou �nceput �n ceruri? C�ti din marea mas� de oameni, r�niti de r�ut�ti si f�r�delegi, exprim�, ca Marta, m�rturisirea credintei lor: �Eu am crezut si cred c� Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit �n lume ! (Ioan 11, 27)�.

Costin Clit