Contraceptivele masculine, cele hormonale si cele permanente se numr printre metodele de contraceptie actuale sau viitoare care sunt prezentate si analizate ntr-un articol publicat pe site-ul lefigaro.fr.
n materie de contraceptie, oamenii dispun n prezent de contraceptive locale sau mecanice (prezervative si geluri spermicide), hormonale (estroprogestative, precum pilula contraceptiv, si progestativele), ca si de dispozitive intrauterine (sterilete). Prezervativele reprezint astzi singura metod ce asigur dubla functie de contracept ie si de protejare contra bolilor cu transmitere sexual, dar principalul lor dezavantaj const ntr-o eficient contraceptiv limitat. Progresele nregistrate n ultimii 50 de ani au permis dezvoltarea unor contraceptive orale mai bine tolerate din punct de vedere ginecologic si metabolic, contraceptive hormonale ce permit o monitorizare a contraceptiei (implanturi, inele vaginale, patch-uri contraceptive) si dispozitive intrauterine care reduc sngerrile. Programele de cercetri stiintifice si continu eforturile pentru a obtine o mai bun tolerant a organismului si o monitorizare mai bun, elemente care ar aduce un plus de eficacitate. Totusi, cercettorii au n vedere si alte obiective majore: dezvoltarea unor contraceptii care s aib si alte beneficii si care s poat fi utilizate peste tot n lume. Pilulele estroprogestative cel mai recent comercializate se prezint sub forma unor pachete care nu contin 21 de comprimate active, ci 24 sau chiar 28. O descoperire recent se prezint sub forma unei administrri continue (fr oprire) a comprimatelor timp de trei pn la 12 luni, inducnd disparitia ciclului si permitnd femeilor s evite durerile asociate. Forma trimestrial va fi n curnd disponibil. Contraceptia de urgent (sau pilula de a doua zi) contine fie levonorgestrel, fie acetat de ulipristal, si este administrat doar n cazuri de accident, n situatii urgente. n zilele noastre, studiile actuale analizeaz posibilitatea unei contraceptii la cerere, care s fie administrat doar n cazul ntretinerii de raporturi sexuale. Levonorgestrelul este folosit din acest punct de vedere sub forma unui gel vaginal. n privinta moleculelor, nestoronul este un progestativ activ, administrat doar pe cale non-oral, prezent sub forma unui inel vaginal, creat pentru femeile care alpteaz. Aceast molecul este analizat si n alte studii, n asociere cu estrogenii, administrat i pe cale vaginal sau prin implanturi subcutanate. Estetrolul, un alt estrogen produs doar n timpul sarcinii de ctre fetus, are un impact slab asupra ficatului si a snilor. El este n curs de evaluare, n asociere cu un progestativ, precum levonorgestrel si etonogestrel, pentru o poten- tial pilul contraceptiv a viitorului. Modulatorii selectivi ai receptorului din progesteron (SPRMs), precum acetatul de ulipristal, comercializat n pastila de a doua zi, fac parte din familia de contraceptive ce permit controlarea sngerrilor, atunci cnd sunt administrati zilnic. Din acest motiv, substanta n cauz a fost comercializat recent pentru tratarea fibromului uterin ce prezint complicatii hemoragice. Inele vaginale contraceptive si dispozitive intrauterine care contin aceast molecule si altele din aceeasi familie sunt n curs de dezvoltare. Progestativele injectabile pe cale intramuscular (sau implanturi subcutanate) sunt seduc- toare, pentru c elimin nevoia unei administrri zilnice de comprimate, fr a necesita plasarea unui corp strin n vagin sau uter. n viitor, cercettorii mizeaz pe sisteme care vor permite o autoadministrare de contraceptive injectabile. Ei spun c va aprea de asemenea si o nou generat ie de patch-uri contraceptive. Aceste sisteme permit crearea unui mic rezervor cutanat invizibil ce contine o molecul contraceptiv. Pilula contraceptiv are numeroase beneficii non-contraceptive, precum reducerea durerilor asociate ciclului, reducerea riscului de cancer ovarian si a cancerului mucoasei uterine. Cercetrile pentru dezvoltarea unor mijloace contraceptive eficiente, care vor permite simultan si o protectie contra infectiilor transmisibile pe cale sexual, reprezint o miz major, n special n trile puternic afectate de aceste maladii. Geluri spermicide si antiinfectioase sunt dezvoltate n acest scop, ca si inele vaginale contraceptive care elibereaz n organism antiretrovirale (anti-SIDA). Accentul se pune si pe contraceptive care permit o corectare a carentei de fier (prin prezenta de comprimate de fier sub forma unor plachete). Vaccinarea, o metod de cercetare activ – Contraceptia ideal ar consta n administrarea unei substante non-hormonale, lipsit de un impact vascular si metabolic, care blocheaz ovulat ia, fr a interfera cu ciclul. Anumite antiinflamatoare au aceast capacitate. Ele sunt studiate n prezent n contraceptia de urgent, singure sau n asociere cu levonorgestrel, pentru a le spori eficienta. Vaccinarea contraceptiv este n continuare o metod de cercetare activ, bazat pe descoperirea unor molecule-cheie implicate n diversele etape ale productiei de spermatozoizi, n cresterea foliculilor ovarieni sau n ovulatie, fecundare si implantarea embrionilor n uter. Contraceptia hormonal masculin reprezint si ea subiectul multor programe de cercetri stiintifice. Dintre progresele importante nregistrate n acest domeniu, emanciparea mentalittii reprezint un punct crucial. Brbatii se declar mult mai dispusi ca n trecut s ncerce aceast metod, iar partenerele lor de viat sunt tot mai dispuse s ncredinteze sotilor si iubitilor lor aceast responsabilitate.
