Ziarul �Gazele de sist� a intrat pe sest �n Prim�rie!

Prim�ria B�rlad pare b�ntuit� de forte oculte. De aproape dou� s�pt�m�ni, pe m�suta de la intrarea �n institutie au ap�rut teancuri de brosuri si ziare care informeaz� populatia despre gazele de sist. Asta nar fi o problem� at�t de mare, dat� fiind nevoia de informare a populatiei �n aceast� chestiune extrem de delicat�, numai c� nimeni nu stie cum au ajuns tip�riturile acolo si, mai ales, cine le-a adus. De la consilierii locali si p�n� la purt�torul de cuv�nt, toat� lumea ridic� din umeri, �ns�, de departe, cel mai contrariat este… politistul local care p�zeste intrarea �n Prim�rie. Si, bine�nteles, si masa plin� de ziare!

Amplasat� strategic, pe holul din dreapta de la intrarea �n Prim�ria B�rlad, masa g�zduieste, pe l�ng� informatiile referitoare la ajutoarele de c�ldur�, si teancuri cu ziarul numit „Gazele de sist” si o brosur� cu acelasi nume. Populatia este informat� �nc� de pe prima pagin� c� materialele au fost cofinantate de Uniunea European�, dar c� �ntregul continut „nu poate fi �n niciun caz considerat ca reflect�nd pozitia Uniunii Europene. Unica responsabilitate pentru continutul publicatiei/ brosurii apartine Agentiei pentru Resurse Minerale”. Pentru a risipi repede misterul, afl�m c� este vorba despre o campanie de informare coordonat� de prof. univ. Corneliu Dinu. Odat� edificat, cititorul poate trece la �nmagazinarea informa- tiilor din publicatiile �n cauz�. De pe o h�rtie impecabil� si de pe cele opt pagini color, cel interesat de „gazele de sist” poate afla cam tot ce e bun, benefic si economic profitabil odat� �ncepute exploat� rile gazelor din sisturi bituminoase. Dup� era de asteptat, nu este mentionat niciun risc pentru populatie sau mediu iar cantitatea de informatii despre procedeul at�t de hulit al fractur�rii hidraulice pune �ntr-o lumin� roz orice operatiune care ar viza extragerea gazelor de sist. Cititorul afl�, de asemenea, c� „activitatea seismic� usoar� este o parte normal� a fractur�rii hidraulice si nu reprezint� o amenintare pentru oameni sau populatie”, dar si c� „cele c�teva cazuri �n care au fost afectate apele subterane au fost cauzate de defecte ale instalatiei de tubare a sondei (�ns�, n.r.) aceste situatii au fost rezolvate imediat f�r� un impact semnificativ asupra apelor subterane”. Interesant este c�, �ntr-un set de �ntreb�ri frecvente puse de populatie si care se reg�sesc si �n paginile publicatiei �n cauz�, apare si cea referitoare la ce se �nt�mpl� cu lichidul de foraj. Aici r�spunsul specialistilor, menit a linisti, este urm�torul: „Dup� fracturare, sondele care produc gaze de sist debiteaz� si cantit�ti reduse de ape de z�c�m�nt, cu o mineralizat ie crescut�. Acestea sunt fie deversate la statii autorizate de tratare, conform reglement�rilor legale, fie sunt tratate si reutilizate sau injectate �n stratele de roc� mai ad�nci, prin sonde de injectie”. Problema este c� Rom�nia nu are �n acest moment nicio statie de acest gen, sustin specialistii, �ntruc�t „cocktail-ul” de substante folosit la lichidul de foraj este secret, deci nu se stie ce substante trebuie urm�rite pentru a fi neutralizate. Trec�nd peste acest aspect, dar si peste greselile gramaticale si de redactare din paginile ziarului cu pricina, populatia doritoare de informatii de gen poate afla si c� „La nivelul UE, unde Rom�nia este parte, se lucreaz� la dezvoltarea unor norme si reglement�ri specifice exploat�rii gazelor de sist”, r�spunz�ndu-se astfel la �ntrebarea „Extractia gazelor de sist nu este reglementat�?”. Un alt aspect, pe c�t de interesant, pe at�t de contradictoriu, pe care �l afl�m din aceeasi publicatie finantat� din bani publici este c� procedeul de fracturare hidraulic� este utilizat �n Rom�nia de peste 60 de ani, numai c� „P�n� �n prezent, �n Rom�nia nu au fost f�cute experimente speciale de fractur�ri hidraulice pentru gazele de sist, �ntruc�t nu a fost s�pat� nicio sond� de explorare pentru gazele de sist”. Ultima pagin� merit� citit� pe �ndelete, �ntruc�t de acolo populatia poate afla �n ce domenii exact se vor crea locuri de munc�. Gama este foarte larg� si �ncepe cu muncitori �n domeniul forajelor si prest�rilor de servicii, continu� cu chimisti, geologi, geofizicieni specialisti �n seismic� si IT si se termin� cu adev�rati specialisti �n afaceri si domeniul juridic.

Habarnistii

�ns�, cum au ap�rut �n Prim�ria B�rlad aceste materiale informative edificatoare si binevenite pentru „un oras �n care nu se va fora niciodat� dup� gaze din sist”, nimeni din institutie nu pare a sti. Initial, am �ntrebat politistul local care p�zeste intrarea institutiei. Pentru c� acesta nu a putut spune dec�t „Habar n-am!” – �ntruc�t le-a g�sit acolo c�nd a venit din concediu -, am ajuns la purt�torul de cuv�nt al Prim�riei, Constantin Nituc. Din p�cate, nici el era prea… informat. Am ajuns, inevitabil, la consilierii locali. Toti cu opt alesi cu care am stat de vorb� au ridicat din umeri. Unii, dornici de „hran� spiritual�”, au mers val-v�rtej la masa cu pricina pentru a-si procura c�t mai multe exemplare. Mai ales c� sunt oferite gratuit. Un angajat al Prim�riei, mai mucalit din fire, a punctat decisiv: „Nu v� mai �mbulziti, c� deja sunt expirate. Stau acolo de dou� s�pt�m�ni. E doar editia din octombrie; tre’ s� ias� si cea pe noiembrie! Atunci s� vedeti ce informati veti fi, domnilor consilieri!”.