Decalog pentru tratarea bolilor Justitiei

Tot r�ul �n actuala formul� a sistemului judiciar porneste de la statutul de magistrat al procurorului, care este egal cu cel al judec�torului. Si asta �n conditiile �n care justitia se face prin instante si nu prin parchete. Din cauza acestei egaliz�ri impuse de Constitutia actual�, am ajuns ca si Consiliul Superior al Magistraturii s� fie condus de un procuror. �n majoritatea statelor europene, cu lung� traditie democratic�, asa ceva nu exist�! Nu �nteleg nici acum de unde vine lasitatea unora care, ca politicieni, au urlat public �mpotriva statutului de magistrat al procurorului, dar c�nd au f�cut parte din comisia de revizuire a Constitutiei, au l�sat �n draftul noii Legi fundamentale aceast� aberatie f�r� margini care a f�cut ca procurorii s� devina, �n Rom�nia, mai puternici dec�t toate cele trei Puteri �n stat la un loc. Astfel, asist�m la perpetuarea egaliz�rii judec�torilor cu procurorii, ceea ce va face ca si �n viitor acestia s�-si permit� s� abuzeze de putere sub toate formele ei, context �n care ne �ntreb�m dac� nu cumva procurorii au devenit si inamovibili, din moment ce aceiasi sefi de parchete guverneaz� tot ca sefi, printr-o rotatie a cadrelor �nt�lnit� doar �n sistemele totalitare, de mai bine de opt ani. Practic, �n alte state civilizate, europene, procurorii sunt asimilati avocatilor, iar realitatea sistemului common-law este o prob� c� procurorii sunt egalii avocatilor si chiar fac parte din barouri. Poate c� tocmai din cauza acestei „egalit�ti contra naturii” cu judec�torii, la noi, au ajuns procurorii s� devin� direct judec�tori de �nalt� Curte, f�r� a avea un minimum de experient� de instant� inferioar�. Sunt suficiente motive pentru a concluziona c� legislatia noastr� are nevoie urgent� de unele m�suri de reglementare, inclusiv pe noile coduri penal si de procedur� penal� (unde si aici �nt�lnim articole aberante, confuze sau interpretabile), si dup� umila mea p�rere, c�teva lucruri trebuie analizate si remediate urgent. Mi-am pus �ntrebarea, dac� s-ar cere un „decalog” al m�surilor legislative imediate, care ar fi, �n opinia mea, cele mai urgente. Ei bine, decalogul acesta ar ar�ta asa: 1. Procurorii sunt parte �n proces si ei ap�r� interesele statului si ale cet�tenilor, nu fac parte din puterea judec�toreasc�, drept pentru care locul s�u �n sala de judecat� trebuie s� fie identic cu cel al avocatului. �n instant�, procurorul s� nu aib� dreptul de a lua leg�tura personal cu magistratii ce urmeaz� a judeca dosarele realizate de parchete. Astfel, trebuie tratat� clar �n lege separatia functiilor judiciare. 2. Denuntul s� poat� fi luat �n considerare �n maximum zece zile de la data la care a avut loc infractiunea necunoscut� �nc� organelor judiciare sau �n momentul �n care o persoan� cunoaste despre o posibil� infractiune ce urmeaz� a se s�v�rsi �n perioada imediat urm�toare, iar cazurile �n care denunt�torul se afl� �ntr-o stare de constr�ngere, precum cea de arest preventiv sau de condamnare, s� nu mai aib� valoare probatorie dec�t dac� exist� si alte probe ce, coroborate, pot duce la sanctionarea penal� a unei persoane. 3. �nregistr�rile audio-video s� fie certificate de c�tre experti independenti, care nu pot fi b�nuiti de apartenent� la interesele vreuneia dintre p�rti si s� nu constituie probe la dosar dec�t �n m�sura �n care ele sunt coroborate cu alte probe materiale si testimoniale. 4. Autorizatiile provizorii de interceptare pe 48 de ore date de procuror f�r� a fi nevoie de emiterea unei autorizatii de c�tre instant� s� poat� fi date o singur� dat� �ntr-o cauz� si s� fie aduse imediat la cunostinta persoanei ascultate si monitorizate �n aceast� perioad� dac� nu au fost evidentiate fapte de natur� penal�. 5. Termenul de „suspiciune rezonabil�” nu exist� dec�t �n sistemul common-law �n privinta infractiunilor de terorism si trebuie exclus din motiv�rile procurorilor care solicit� arest�ri preventive, �ntruc�t practica CEDO arat� c� trebuie s� existe convingerea mai presus de orice �ndoial� si nu indicii si suspiciuni c� persoana este vinovat�. 6. Legea de organizare judiciar�, num�rul 304/2004, cu modific�rile si complet�rile ulterioare, trebuie amendat� pentru ca organizarea si functionarea instantelor s� nu mai fie amestecat� cu cea a parchetelor, iar parchetele s� aib� o lege separat� care s� priveasc� organizarea si functionarea Ministerului Public. 7. Procurorii si sefii parchetelor din interiorul c�rora se scurg stenograme ale unor convorbiri telefonice �n timpul unei anchete si �nainte ca dosarul s� ajung� �n faza sa public�, la instant�, s� fie sanctionati – printr-o reglementare distinct� din legea de organizare si functionare a CSM – si s� fie obligati la daune c�tre persoana prezumtiv nevinovat� c�reia �i este afectat� imaginea si dreptul la un proces echitabil �n timpul urm�ririi penale. 8. Introducerea unei reglement�ri �n Constitutie si �n legile de organizare si functionare a tuturor organelor judiciare a sanctiunii abuzului de putere, abuz ce poate fi s�v�rsit de c�tre un politist, procuror, judec�tor sau instant� �n timpul derul�rii procedurilor judiciare si a �ntregului proces penal, chiar si abuzul de putere s�v�rsit prin decizia de a nu �ndeplini una dintre atributiile obligatorii ce deriv� din obligatiile functiei detinute. 9. Asistenta judiciar� s� capete un continut complex, care s� impun� prezenta unui ap�r�tor pentru orice persoan� solicitat� la audieri, chiar dac� aceasta nu are calitate procesual�, deoarece exist� nenum�rate exemple de cet�teni audiati ca martor, f�r� prezenta avocatului, c�rora le-a fost schimbat� pe loc calitatea �n urma declaratiei f�cute �n fata anchetatorului. 10. Numirile sefilor de parchete si din parchete s� fie f�cute de c�tre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza candidaturilor, pe criterii profesionale si morale, f�r� implicarea institutiei Presedintelui si a ministrului Justitiei. Alt� variant�: procurorii sefi si sefii instantelor s� fie alesi prin sistem electoral, dup� modelul american. De aici – zic eu – ar trebui repornit� adevarata reform� a sistemului judiciar. Altfel, dac� vom avea parte �n continuare de o legislatie „s�lt�reat�” si umflat� �ntr-un foietaj interpretativ, vom r�m�ne �ncremeniti �ntr-o p�nz� de p�ianjen legislativ�, tesut� anume pentru restr�ngerea �nceat�, dar sigur�, a drepturilor fundamentale ale cet�tenilor, iar un astfel de experiment pe termen lung nu poate s� duc� dec�t la un sistem mult blamat, acela �n care exploatarea omului de c�tre om se metamorfozeaz� acum �n exploatarea cet�teanului de c�tre autorit�tile statului, �n care vom avea, distincte si periculoase, clasa denunt�torilor „de serviciu”, clasa „privilegiatilor penali”, dar si clasa dominant�, a procurorilor si servicilor secrete. Dac� rom�nii au ajuns s� vorbeasc� �n propria cas� �n soapt� chiar si despre problemele lor medicale, atunci e c�t se poate de clar c� e nevoie de un tratament imediat. Iar tratamentul nu poate s� vin� dec�t din partea unui Legislativ care trebuie, la r�ndul lui, s� ne dovedeasc� c�-si merit� si banii, si �ncrederea cet�teanului pentru a-i reprezenta vointa!

Adina Anghelescu-Stancu
(senior editor luju.ro)

Not�: Multumiri luju.ro si �n special autoarei pentru permisiunea de a publica acest material �n paginile ziarului nostru.