TRADITII SI OBICEIURI DE S�MEDRU SAU SF�NTUL DUMITRU

Crestinii ortodocsi s�rb�toresc �n fiecare an, pe 26 octombrie, pe Sf. Mare Mucenic Dumitru. �n popor, s�rb�toarea mai este cunoscut� si sub numele de S�nmedru ori S�medru.

Hagiografia traditional� spune c� Sf�ntul Dumitru a fost diacon la Tessalonic, martirizat cu lancea, �n timpul prigoanei anticrestine de sub �mp�ratului Diocletian, sau poate �n timpul �mp�ratului Galerius. Alte izvoare ne spun c� Sf�ntul Dumitru era un nobil, ofiter, proconsul al Ahaiei. Ca urmare a faptului c� l-a m�rturisit pe Iisus Hristos, a fost martirizat �n jurul anului 306 la 26 octombrie, cu lancea la Tessalonic, iar �n loc de s�nge din trupul s�u a iesit mir. Cruciatii din Evul Mediu l-au adoptat, ca si pe Sf�ntul Gheorghe, drept patron la lor. Marele Mucenic Dumitru este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinti militari, at�t �n Biserica Ortodox�, c�t si �n Biserica Catolic� de rit bizantin si de rit roman, se s�rb�toreste la data de 26 octombrie. Acei crestini ortodocsi care urmeaz� calendarul iulian �l s�rb�toresc pe Sf. Dumitru la 8 noiembrie. S� nu se fac� confuzia �ntre Sf. Dumitru, izvor�torul de mir, si Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), s�rb�torit �n Biserica Ortodox� Rom�n� la 27 octombrie. Dup� hramul Sfintei Parascheva, zilele Sfintilor Dumitru sunt ultima si cea mai important� s�rb�toarea din toamn�, care, dup� obiceiuri pastorale, marcheaz� �nceputul iernii. �n credint� popular�, anul este �mp�rtit �n var� si iarn�. Dac� Sf�ntul Gheorghe �ncuie iarna si �nfrunzeste �ntreaga natur�, Sf�ntul Dumitru desfrunzeste codrul si usuc� toate plantele. Dac� �n gr�din�, a r�mas vreo floare neculeas� si este �nc� frumoas� si neofilit�, nu o rupe. Se spune ca frumusetea ei este �nspre alinarea sufletelor celor morti. Exist� credinta c� �n aceast� zi c�ldura intr� �n p�m�nt si gerul �ncepe a-si ar�ta coltii. Sf�ntul Dumitru, S�medrul, �pl�cut lui Dumnezeu pentru b�tr�netea sa�, este socotit a fi si patronul caselor si paznicul care-i ap�r� pe oameni de fiarele s�lbatice. Este o s�rb�toare cu caracter funerar, cu hramuri r�sun�toare, ofrande cu colaci deliciosi, jocuri cu focuri vii si veghe ritual�, s�rb�toarea Sf�ntului Dumitru aduce una dintre cele mai importante s�rb�tori de toamn�. Obiceiurile de Sf�ntul Dumitru erau asem�n�toare cu cele din preajma echinoctiului de prim�var�, cum erau focurile si rotile de foc – cu rol de purificare. Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc �n ajun de S�medru sunt focurile vii. �n ajunul s�rb�torii, pe 25 octombrie, este �Focul lui S�nmedru�, c�nd oamenii aprind focuri �n curti sau pe dealuri, peste care sar copiii, s� fie s�n�tosi, iar tinerii pentru a se c�s�tori. Ritualul spune c� cei care sar peste foc vor fi s�n�tosi tot anul si feriti de boli si necazuri. Focul are menirea s� alunge fiarele, de a �nc�lzi mortii precum si puteri roditoare, astfel c� dup� ce este stins, oamenii arunc� �n gr�din� c�rbuni si cenus�. Acesta este un gest cu rol apotropaic, pomii fiind ap�rati de d�un�tori si roditori �n anul care vine. B�tr�nele �mpart covrigi, p�ine, nuci, mere, struguri si prune uscate doar celor care sar peste foc. Tot ast�zi se pomenesc mortii. Se dau de poman� coliv� de S�medru, unt, lapte sau br�nz� si colaci �n form� de cruce. Considerat patronul p�storilor, S�nmedru aduce �n repertoriul superstitiilor un obicei str�vechi pe care ciobanii din locurile Moldovei �l practic� si ast�zi. Pentru a afla cum va fi iarna, p�storii �si aseaz� cojocul pe iarb� �n mijlocul oilor, astept�nd s� vad� ce oaie se va aseza pe el. Dac� se va culca o oaie neagr�, iarna va fi bun�, iar dac� se va culca o oaie alb�, iarna va fi aspr�. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este s� urm�resti mersul oilor �n dimineata s�rb�torii Sf�ntului Dumitru. Dac� dimineat� se va trezi �nt�i o oaie alb� si va pleca �nspre sud, iarna va fi grea; dac� se va trezi o oaie neagr� si va pleca spre nord, iarna va fi usoar�. De cade mult� frunz� �n octombrie, anul urm�tor va fi rodnic. B�tr�nii au si superstitii legate de aceast� s�rb�toare. Se spune c� �n cazul �n care frunzele arborilor cad t�rziu, toamna va fi lung�, iarn� grea si anul bogat �n omizi. Cum e ziua de S�medru, asa va fi toat� iarna. Dac� la S�medru e vremea aspr�, va fi iarn� grea, iar altii zic c� de va fi la S�medru vremea bun�, toamna va fi lung� si frumoas�. Dac� �n noaptea Sf�ntului Dumitru e lun� plin� si cerul e senin, iarna va fi bun�, iar dac� e lun� plin� si cerul e acoperit de nori, dac� plou� sau ninge, iarna va fi aspr�, cu z�pezi grele; Dac� la S�medru e lun� nou�, iarna se �ncepe cur�nd si se termin� repede, iar dac� e lun� plin�, iarna se �ncepe cur�nd si se termin� t�rziu. O alt� superstitie din mosi str�mosi spune c� dac� �n ziua de Sf. Dumitru tun�, iarn� care vine va fi usoar�. Oamenii de la sat sunt atenti s� vad� si dac� soarecii c�mpului se �ndreapt� c�tre sate, pentru c� asa stiu c� iarna este aproape. Un alt semn care le atrage atentia oamenilor c� vom avea o iarn� grea este dac� nucii si gutuii dau rod bogat. Sf�ntului Dumitru, Izvor�torul de mir, renaste obiceiuri frumoase si �n alte zone din tar� �n ziua de 26 octombrie. �n Bucovina, de exemplu, cine seam�n� usturoiul dup� S�nmedru va avea parte �n anul urm�tor numai de pagub�. �n Dobrogea, mai multi fl�c�i se �ntrunesc la o cas�, de unde pornesc apoi prin sat c�nt�nd din fluier si caval, �ntre ei se afl� si un fecior �mbr�cat ca o cad�n�, astfel cap�t� bacsisuri. Obiceiul se mai numeste si �datina Saiegiilor�. �n Oltenia se spune c� numai dac� respecti toate traditiile s�rb�torii vei fi protejat de necazuri si alte primejdii. Oamenii de la tar� respectau superstitiile pentru a-si proteja animalele de lupi. �n Maramures, obiceiul era ca de S�medru, c�nd au fost aduse turmele �n �tomnatec�, s� se fac� alesul oilor. Totodat� se spune c� acum e liber hotarul si nu-i bine s� nu fie l�sate turmele la p�scut de c�tre proprietarii terenurilor, ciobanii �i blestemau. Se consider� c� l-ai refuzat pe Moise, acesta fiind un mare p�cat. Mai exist� obiceiul ca �n ziua �n care turma este separat� si re�ncredintat� st�p�nilor se poate vorbi de un ritual sferic: la plecarea �n munte ultima oaie era muls� pe prag, cu m�inile �ncrucisate, iar la 26 octombrie se repet� procedeul, dar este aleas� prima oaie din turm�, iar cu laptele obtinut sunt stropite toate oile, precum si grajdul, f�c�ndu-se si semnul crucii si rostind: �Cum a dat lapte/Asa s� dati si voi/Aceast� oaie/ C�t �ti tr�i.�. �n aceast� zi se spune c� p�curarii si ciobanii, cu clopurile frumos �mpodobite cu flori de munte, sunt primiti s�rb�toreste de �ntreaga comunitate si poate �ncepe petrecerea. Tot �n aceast� zi de octombrie se taie coama cailor tineri de 3 ani pentru ca aceasta s� creasc� frumoas�. De Sf�ntul Dumitru nu trebuie s� folosesti pieptenul, altfel atragi asupra ta primejdii, multe necazuri si e primejdie de lupi. Se mai spune, �n traditia rom�neasc�, c� cei care vor p�zi cu sfintenie aceast� s�rb�toare, de Sf�nt Dumitru, vor fi feriti de boli sau lovituri. La S�medru, se zice din b�tr�ni c� oamenii morti (din morminte) se fac moroi, v�rcolaci, strigoi si, iesind din p�m�nt, chinuie pe cei vii. �n traditia popular�, s�rb�toarea Sf�ntului Dimitrie marcheaz� sf�rsitul verii pastorale, fiind numit� si Ziua Soroacelor, pentru c� �n aceast� zi se rezolvau si se lichidau toate socotelile, chiriile, �mprumuturile, slujbele sezoniere, se stric� st�nele si alte �ntelegeri �ncheiate cu sase luni �n urm�, de S�ngiorz (Sf�ntul Gheorghe, 23 aprilie) c�nd se tocmesc slugile pentru diverse treburi. De unde si zicerea ca �la S�ngiorz se �ncaier� c�inii iar la S�medru se sf�desc st�p�nii�. Sf. Dumitru, �mpreun� cu Sf. Gheorghe, �mparte Anul Pastoral �n dou� anotimpuri simetrice, vara constituind-o perioada �ntre datele celebr�rii celor doi sfinti, av�nd ca miez al timpului ziua Sf. Ilie. Tuturor celor ce-si serbeaz� ziua onomastic� cu numele de Dumitru, Dumitra si derivatele lor, un sincer �LA MULTI ANI!�.

Dan Horgan

Bibliografie: � Revista Memoria Ethnologica, C.J.C.P.C.T. Maramures; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului roman�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Tudor Pamfile – �S�rb�torile de toamn� si Postul Cr�ciunului�, Bucuresti, 1914; � Tudor Pamfile – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; � Ion Aureliu C�ndrea – �Iarba fiarelor. Studii de folclor: din datinile si credintele poporului rom�n�, Bucuresti, 2001; � Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului rom�n�, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Arthur Gorovei – �Credinti si superstitii ale poporului rom�n�, Editura �Grai si Suflet – Cultura National�, Bucuresti, 1995; � Revista Sez�toarea, an XIII, 1913; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, Bucuresti, 2001.