(continuare din numrul trecut) Sn Petru este cel mai cunoscut sfnt al Calendarului popular. Importanta srbtorii este subliniat de postul care o precede, Postul lui Snpetru, care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Crciunului si Postul Suntmrii, are numr variabil de zile. Local, srbtoarea era anuntat de anumite repere cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rsritul constelatiei Ginusei si altele. Trgul Ginii este o srbtoare preistoric tinut pe Muntele Gin din Muntii Apuseni si dedicat zeitei neolitice Gaea, protectoare a femeilor mritate, sinonim cu Trgul de Fete. Cultul preistoric al zeitei, identificat de etnologi cu Snziana, Maica Precista, Dochia, Drgaica, este ntretinut de romni, fr s-si dea seama, prin numeroase srbtori si obiceiuri, unele desfsurate pe munti (TrguI Ginii, pelerinajul de Suntmrie de pe Muntele Ceahlu), altele coborte n zonele de deal si cmpie (Trgul Drgaicei de pe Muntele Penteleu cobort la Buzu). Vechimea multimilenar a srbtorii zeitei Gaea, devenit ulterior TrguI de Fete de pe Muntele Gina, este sustinut de argumente astronomice (Closca cu Pui, Ginusa sau Clota, care este vzut pe firmament n perioada solstitiului de var, cnd se tine Trgul Ginii), etnologice (Gin, pasre fantastic, cu aripi si ou de aur, care apare n unele legende din Muntii Apuseni), toponimice (numele Muntelui Gin din Masivul Apuseni) si altele. ntlnirile solstitiale din Muntii Carpati unde se nltau rugi divinittilor celebrate n luna iunie au asimilat de-a lungul timpului functii noi: schimb de produse, petrecere, distractie. Acestea fac parte din patrimoniul cultural si istoric al Vechii Europe. Un joc ritual care se desfsura la solstitiul de var, mai precis la Snpetru, a fost atestat si la macedo-romni. Acesta se numea jocul Sclavilor si era executat numai de tineri de la 14 ani n sus. Desi la prima vedere jocul pare a avea ca tema ncercarea puterilor, el are semnificatii strvechi care se leag de ritualul calendarului, de mplinirea si victoria fortelor naturii la solstitiul de var. Este interesant c unele jocuri ale tinerilor din tinuturile pericarpatice pstreaz elemente din jocul Sclavilor. Potrivit credintelor populare, Sfntul Petru este mna dreapt a lui Dumnezeu, avnd n primire portile raiului. Totodat el ndeplines te si functia de chelar al paradisului, asa c are n grij grnele pe care trebuie s le mpart animalelor. La origine, se zice c Sfntul Petru era un om simplu, un tran care se ndeletnicea cu muncile cmpului, crestea animale si i plcea mai ales s pescuiasc. Tocmai datorit hrniciei lui, Domnul l-ar fi adus n cer si i-ar fi ncredintat cheile raiului. Sfntul Petru guverneaz peste ploaie si cldur, si posed puterea de a arunca grindina peste pmnt. nainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rnd pentru a o mrunti astfel nct a nu vtma prea tare ogoarele muritorilor. Cnd tunetele se aud cumva nbusit ori se izvodeste huruit mare n ceruri nainte de ploaie se spune c Sfntul Petru a pus la fiert piatra pentru grindin. Atunci cnd Sfntul Petru pocneste cu biciu-i nprasnic, din sfichiul acestuia rsar scntei care, ajunse pe pmnt, se transform n licurici. Iviti n preajma zilei de 29 iunie, licuricii sunt meniti de Sfntul Petru s i cluzeasc pe oamenii rtciti n pduri. Conform calendarului popular romnesc, cucul (si privighetoarea) nceteaz s mai cnte ncepnd cu 29 iunie. Se zice c aceast pasre a fost nsit de Sfntul Petru, ns nu si-a respectat tatl dumnezeiesc, asa c ntr-o bun zi i-a furat acestuia caii. nspimntat de fapta lui, cucul se ascunde cu fric n sn ori de cte ori zreste licuricii, trimisii pe pmnt ai nasului su. Cu toate acestea, ziua cnt plin de nepsare, dar numai pn n preajma srbtorii Sfntului Petru cnd, temtor peste poate, amuteste. Desi un personaj al cerurilor, Sfntul Petru este foarte popular n superstitiile, snoavele, legendele si povestile romnesti, ntruct coboar adesea pe pmnt de unul singur sau mpreun cu Dumnezeu. ntr-o astfel de legenda se spune c Dumnezeu i-a mrturisit odat Sfntului Petru c anul ce urma s vin nu va aduce deloc ploaie. ngrijorat pentru soarta cumtrului sau de pe pmnt, Sfntul i-a dat de stire acestuia, n asa fel nct acesta s nu si mai risipeasc pe banii pe seminte si art. Desigur, Dumnezeu nu avea cum s nu afle isprava ajutorului su. n anul ce a sosit, desi nu a czut strop de ploaie pe trn, ogoarele au fost parc mai bogate dect niciodat. Toti oamenii s-au bucurat de belsug, cu exceptia cumtrului Sfntului Petru, cruia nu avea cum s i rodeasc pe cmp nimic altceva dect buruieni si ciulini. Spsit, pzitorul raiului i-a mrturisit Domnului indiscretia sa, si l-a rugat s aib grij de rud s mpovrat de o cas plin cu copii. Dumnezeu l-a mustrat pe Sfntul Petru dar l-a iertat si i-a spus s l nstiinteze pe cumnatul su s dea foc ierburilor slbatice de pe ogorul lui. Pmnteanul a fcut asa cum i s-a zis si, ca prin farmec, cmpurile lui s-au umplut cu gru si porumb urias, cum tranii nu mai vzuser dect pe cmpurile boierilor. Stenii, impresionati de aceast minune, si-au zis s fac la fel, pentru a fi binecuvntati de Domnul asemeni cumnatului lui Sfntul Petru. Nu au pregetat mult si si-au dat foc si ei ogoarelor pe care aveau grne, ns Dumnezeu nu le-a druit nimic pentru a-i nvta minte c lacomul mai mult pgubeste. ntr-o alt poveste popular, Sfntul Petru ar fi avut drag de o pescrita creia nu i putea refuza aproape nimic. ntr-o noapte aceasta a prins o multime de pesti, dar nu a reusit s vnd a doua zi n trg dect o mic parte dintre ei. Suprat, pescrita s-a adresat Sfntului Petru, iar acesta a poruncit de ndat s se tin post, astfel nct s se vnd tot pestele prietenei sale. n acest fel, se zice, ar fi fost inaugurat postul Sfntului Petru. Sfntul Petru este mai mare peste lupi. Pe 29 iunie se tine srbtoarea lupilor, un obicei prin care se previne c lupii s dea iama n vite. Potrivit unor zone folclorice, Sn Petru de var este separat de o jumtate de an de fratele su, Sn Petru de iarn, acesta din urm fiind de fapt patronul lupilor. Ca superstitii de Petru si Pavel, pentru a nu li se nmulti petele de pe fat si a nu fi socotiti astfel jidovi, oamenii pistruiati se spal cu ap pe fat la miezul noptii, atunci cnd cnt cocosii. Nu se bat merele ca nu cumva Dumnezeu s dea peste ogoare cu piatr la fel de mare ca si aceste fructe. Este pcat s mnnci mere nainte de ziua Sfntului Petru. n ziua de 29 iunie se tin Mosii de Sfntul Petru, oamenii merg la biseric si dau pomeni n onoarea rudelor decedate. La biseric sunt duse la slujb coliv, mere, zarzre si alte fructe si legume proaspete pentru a fi sfintite, iar cei care au miere pot duce la biseric faguri; n unele regiuni, chiar si mbrcminte. Cu ocazia Crciunului, Anului Nou, Bobotezei, Mcinicilor, Snzienelor, cerul se deschide o clipit si oamenii l pot zri pe Sfntul Petru la masa cereasc, n dreapta lui Dumnezeu. Srbtoarea Sfintii Apostoli Petru si Pavel aduce si licuricii ce au parte de legendele lor. Licuricii ar fi scntei care ajung pe pmnt dup ce sfntul Petru d cu biciul n Rai. Licuricii sunt trimisi de sfnt pe pmnt pentru a-i proteja pe oamenii rtciti n pdure. Ziua de Sn Petru se tine pentru c lupii s stea departe de vite si srbtoarea numit si Mosii de Sn Petru permit pomenile pentru cei plecati dintre noi: zarzre, mere dulci, lumnri si colaci. Se spune c Sfntul Petru umbl mbrcat n haine populare trnesti si c i place s lucreze pmntul, creste si are grij de vite si i place si s pescuiasc. Cnd oamenii erau foarte credinciosi, se spune c Sn-Petru si Dumnezeu umblau pe pmnt si vorbeau cu oamenii. n ziua Sfintii Apostoli Petru si Pavel cucii si privighetorile nu mai cnt, iar femeile nu ar avea voie s mnnce mere pn n aceast zi, dup care femeile vduve nu ar avea voie s mnnce mere pn n ziua Sfntului Ilie pentru ca s fie sntoase. Si cucii se transform n soimi n aceast zi, ei revenind la forma lor original n ziua Bunei Vestiri. Sn Petru este cel mai cunoscut din calendarele populare romnesti, el neavnd un numr fix de zile de post si fiind vestit de ctre aparitia licuricilor si tcerea cucilor. Sn Petru de Var vesteste nceperea secerisului si este nsotit de un ritual n care oamenii sacrific un pui pentru a avea noroc n cas si bogtie. Din ziua acestei srbtori se pot bate merele, prunele si alte fructe, dac aceast activitate este fcut naintea Mosilor de Var grindina se va abate si va distruge fructele. n cazul n care aceast zi este mpnzit de tunete si fulgere, alunele, nucile si merele vor fi seci si viermnoase.
DAN Horgan
