Oteleni-Hoceni (1461-2011), 550 de ani de la prima atestare documentara

Comuna Hoceni nu este una oarecare. Satul de resedint� a fost un vechi t�rg din inima tinutului F�lciu, aflat sub obl�duirea neamului Beldiman, care a d�ruit Moldovei numerosi demnitari si unul dintre primii scriitori din epoca modern�. Celelalte sate au contributii si mai importante pentru istoria si viata politic� a Rom�niei, chiar si a Europei. La Barbosi a fost leag�nul ramurii familiei Cuza, care a stat la originea primului domnitor al Rom�niei, Alexandru Ioan Cuza. Un fiu al Delenilor, T. Ochiu, a fost unul dintre cei patru rom�ni care au atacat, �n 1954, legatia t�rii noastre din Berna, descoperind, �ntre altele, o list� de senatori francezi care fuseser� mituiti de sovietici. Scopul acestei mituiri privea un vot contra constituirii Comunit�tii c�rbunelui si otelului, care a stat la baza form�rii actualei Comunit�ti Europene. Bine�nteles, pusi �n fata adev�rului, senatorii predispusi la tr�dare au trebuit s�-si schimbe atitudinea. Localitatea Oteleni se remarc� prin faptul c� este cea mai veche ca atestare documentar�. Desigur, este aproape imposibil s� stabilim cu precizie vechimea acestui sat, sau a altora, datorit� penuriei de acte conservate, dar cele ajunse p�n� la noi reprezint� repere sigure. Datarea lor presupune cercet�ri si asociatii de ordin istoric �n context, uneori adev�rate performante de detectiv. Dup� cum ne indic� numele localit�tii, primul st�p�nitor al acestuia a fost din neamul Otel, familie boiereasc� de prestigiu, larg prezentat� de Lucian-Valeriu Lefter �n teza sa de doctorat. �ncep�torul neamului, Mihai Otel, initial pisar si gr�m�tic, ajunge st�p�n peste 9 sate �n 1438, pe parcurs av�nd 20, form�nd un respectabil domeniu si fiind, totodat�, membru al Sfatului Domnesc. �i urmeaz�, �n dreg�torii, nepotul s�u de frate, Herman, p�rc�lab al Cet�tii Albe, iar fiul acestuia, Bogdan, a consfintit Otelenii de la Hoceni. La 8 august 1461, Stefan cel Mare �i �nt�reste lui Bogdan Otel o danie de la socrul s�u Solca, �ntre care si 3 sate pe Moisia (Documenta Romaniae Historica. Moldova. Volumul II, p. 141). �n acelasi volum, la pagina 501, se d� explicatia: „Sat la Moisia, Oteleni, Comuna Hoceni, proprietatea lui Bogdan, fiul lui Herman”, ceea ce precizeaz� filiatia si denumirea satului. Mention�m c� socrul lui Bogdan, Herman Otel, aminteste de un privilegiu de la Alexandru Voievod, ceea ce demonstreaz� o vechime si mai mare a satului, probabil cu alt nume la �nceput. Interesant este c� rudele lui Bogdan, din familia Mihail si Herman Otel, au �ntemeiat si alte sate, numite tot Oteleni sau Otelesti. �n volumul III din Documenta Romaniae Historica sunt publicate, la paginile 543-548, dou� hrisoave cu referinte la Oteleni, datate 12 martie 1497 si 15 martie 1497. Cel dint�i este o hotarnic� a Siscanilor, �n care este amintit un st�lp de piatr� la „Locul Otelenilor”, iar al II-lea, hot�rnicind Hocenii (Hotceani, pe Larga), evoc� o �mp�rtire de p�m�nt f�cut� de pan Otel miedar (se ocupa cu str�nsul mierii). Ambele documente ofer� un mare num�r de toponime, unele p�strate p�n� ast�zi. Gheorghe Ghib�nescu si Virginia Isac le consider� autentice, dar redactorii volumului mentionat mai sus au �ndoieli �n privinta autenticit�tii. �ns� chiar dac� s-au operat unele falsific�ri �n interesul justific�rii unei propriet�ti, �n ansamblul lor, �nscrisurile ofer� cercet�torilor date importante. �n secolul al XVII-lea, regimul propriet�tilor din Oteleni este legat de neamul Horja, rude ale lui Herman Bogdan Otel. La 28 noiembrie 1630, nepotii lui Mih�il� Horja se judecau pentru o parte din sat cu Petru Cehan Racovit�, iar domnitorul Moise Movil� trimite dreg�tori s� rezolve referendum-ul. Pe 24 aprilie 1631, invoc�nd o datorie a b�tr�nului Mih�il� Horja, domnitorul �i d� dreptate lui Racovit�, care devine, astfel, proprietar peste o parte din Oteleni. �n sf�rsit, la 1 mai 1642, alti urmasi ai lui Mih�il� Horja, Agapie, Ghiorghit� si Stefan, primesc de la Vasile Lupu Voievod drepturi depline asupra unui helesteu din Oteleni, �nzestrat cu moar� si piu�, deci acolo se producea f�ina si stof� pentru sumane. Pe 10 iulie 1642, r�zesii din Hoceni „se p�r�sc” cu cei din Siscani pentru o bucat� de p�m�nt din Hotarul Hocenilor, prezent�nd documente de mostenire de la Stefan Vod� cel B�tr�n (Stefan cel Mare), cu �nt�rituri de la Petru Vod� cel B�tr�n (Petru Rares). Vasile Vod� hot�r�ste: „Deci domnia mea, cu tot Sfatul nostru, i-am judecat dup� legea t�rii si le-am cercetat privilegiile si le-am f�cut cartea domniei mele la sluga noastr� Dumitrascu Otel din Oteleni, ca s� mearg� el acolo si cu multi oameni buni si s� socoteasc� si s� aleag� tot hotarul acelui sat Hoceni, �n semne dup� acel uric de la Stefan Voievod cel B�tr�n, pe care l-au ar�tat. Astfel, sluga noastr� mai sus-scris�, Dumitrascu Otel din Oteleni, a mers la Hoceni si cu multi oameni buni, si b�tr�ni, si tineri, si osteni de frunte, si-au ales, cu sufletele lor, tot hotarul acelui sat Hoceni” (Documenta Romaniae Historica. Moldova. Volumul XXVI, pp. 432- 433). Pe 5 aprilie 1644, ne re�nt�lnim cu Dumitrascu Otel din Oteleni la R�ciulesti (actualmente Vetrisoaia), pe malul Prutului, judec�nd o pricin� asem�n�toare, privind st�p�nirea de p�m�nt bazat� pe urice, de la maghiarul Orokmos tenire) de la vechii voievozi (Documenta Romaniae Historica. Moldova. Voluul XXVII pp. 248-249). Familia Otel are o uimitoare continuitate, rar� �n satele rom�nesti. La 29 mai 1818, ispravnicii tinutului F�lciu poruncesc lui Nicolae Otel din Oteleni s� aleag� partea Episcopiei de Husi, primit� danie din mosia R�zlogi, de la un anume Ionascu Murgoci. Foarte repede, pe 16 iunie, Nicolae Otel din Oteleni, dup� efectuarea cercet�rii cerute de ispr�vnicia tinutului F�lciu, raporteaz� c� partea d�ruit� Episcopiei din mosia R�zlogi de pe S�rata este, de fapt, st�p�nit� de mult� vreme de vistierul Iordache Bals (Costin Clit, „Documente Husene”, Volumul I., pp. 109-110). Deci, din 1461 p�n� aproape de zilele noastre, numele Otel apare �n documente desemn�nd �nt�i dreg�tori mai mari, apoi tot mai mici. De fapt, este exprimat�, astfel, trecerea marilor boieri de la �naltele lor functii la starea de r�zes, datorit� grecilor veniti din Fanar, care au acaparat conducerea Moldovei. Dar ceea ce dep�seste �ntrutotul cele de mai sus este c� si acum, �n sat, mai exist� familia Otel. Este un caz cu totul si cu totul deosebit, o adevarat� raritate, dac� nu chiar o situatie singular�, ca timp de 550 de ani un neam s� supravietuiasc� �n acelasi spatiu restr�ns. Un argument mai puternic pentru ideea de statornicie si continuitate este greu de adus, dar si mai greu ar fi de comb�tut aceast� realitate de c�tre cei dup� care istoria noastr� ar fi o r�t�cire �n urma turmelor de oi. La �mplinirea a 550 de ani ai satului Oteleni si ai comunei Hoceni, le ur�m aceeasi continuitate peste secole, s�rb�torit� pe 16 octombrie si de Festivalul Fanfarelor, de la ei de acas�.

Dan Ravaru