Astzi, consilierii locali vasluieni vor aproba noua stem a municipiului resedint de judet. n ultima lun, s-au aflat n dezbatere public trei variante de stem, toate realizate cu sprijinul graficienilor heraldisti abilitati de ctre Comisia National de Heraldic, Genealogie si Sigiliografie a Academiei Romne. Cettenii si toate entittile interesate au putut face, n acest interval de timp, propuneri cu privire la varianta care va fi, de acum nainte, „cartea de vizit” a municipiului Vaslui, stema fiind considerat drept „adevrata imagine a unei comunitti urbane sau rurale, indiferent de mrimea ei, blazonul (…) oamenilor ce convietuiesc pe meleagurile respective”. Potrivit HG nr. 25/16.01.2003, stemele judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, denumite n mod curent heraldic teritorial, simbolizeaz, ntro form concentrat, traditiile istorice, precum si realittile economice si social-culturale locale, specifice unittii administrativ-teritoriale respective. n urma dezbaterilor publice si a sugestiilor specialistilor n heraldic, varianta 1 a suportat unele modificri.
Descrierea noii steme
Noua variant de stem a pstrat scutul rosu si principala mobil heraldic, cetatea de argint, asemenea stemei interbelice a localittii, publicate n Monitorul Oficial nr. 182 din 8 august 1931; aceasta pentru c heraldica apreciaz n mod deosebit continuitatea simbolurilor, singura cale de a constitui o traditie n domeniu. Comisia interbelic de Heraldic a si instituit recomandarea ca stemele oraselor din Moldova s foloseasc scuturi avnd cmpul rosu, pe cnd n Muntenia s fie utilizate scuturi de culoare albastr. Cetatea semnifica, si la 1931, Curtea domneasc de la Vaslui, construit de Stefan cel Mare. Cercetrile istorice mai recente au scos la iveal un document din secolul al XVII-lea, pe care s-a pstrat, imprimat n tus negru, pecetea trgului Vasluiului. Acum patru secole, conducerea orasului (soltuzii si prgarii) si ntrea actele pe care le emiteau cu un sigiliu pe care erau nftisati doi pesti. Acestia marcau probabil vama de peste care se pltea la Vaslui si care era, se pare, o important surs de prosperitate a orasului. Valorificnd si aceast zestre heraldic a Vasluiului, cei doi pesti au fost inclusi ntr-un ecuson central, pe cmp albastru (azur), orientati pe aceeasi directie, exprimnd consensul si armonia, fcnd astfel trimitere la vechiul sigiliu. Ulterior, Comisia a propus orientarea n directii diferite a celor doi pesti. Astfel, primul peste este orientat spre stnga iar al doilea, spre dreapta. Ca orice ecuson heraldic, si acesta trebuie s fie asezat n inima scutului si s pstreze dimensiunea de a noua parte din scutul mare. Astfel, la aceast proportie, pestii din ecuson vor rmne vizibili si la dimensiunile reduse ale unui antet sau sigiliu. Acelasi vechi sigiliu, amintit mai sus, are o inscriptie care aminteste legtura special dintre Stefan cel Mare si Vaslui, acesta fiind numit „orasul lui Stefan Vod”. De aceea, a fost introdus o coroan deschis, voievodal, care timbreaz scutul mic, mpodobind n acelasi timp si turnul cettii (curtii domnesti). Pe fundalul scutului stemei, de o parte si de alta a turnului cettii de argint, se regsesc dou albine de culoare galben-auriu, care fac trimitere ctre vechea stem interbelic, simboliznd hrnicia locuitorilor si reflectnd o parte din preocuprile acestora. Culorile utilizate n exprimarea grafic a heraldicii (rosu – cmpul scutului stemei, galben – coroana si albinele si albastru/azur – ecusonul cu pesti), fac trimitere si stabilesc o ncadrare direct cu drapelul Romniei, simbol national. Forma si proportiile scutului stemei, precum si coroana mural care timbreaz scutul nu pot fi modificate, acestea fiind elemente fixate de Comisia National de Heraldic din cadrul Academiei Romne, n 1993, dup modelul celor interbelice (1930); ele trebuie s fie la fel pentru toate localittile din tar. Vasluiului, fiind att municipiu, ct si resedint de judet, i corespunde o coroan mural („de zid”) cu sapte turnulete. ntregul ansamblu este construit astfel nct s se urmreasc simetria si armonizarea elementelor constitutive.
