n timp ce, la Iasi, hotrrile de ordin politic si militar erau dublate de ceremonii si festivitti, armata rus mrsluia spre Prut. Maresalul Seremetev consemneaz etapele parcurse spre visata victorie. Datele pe care le prezint sunt, ns, pe stil vechi, pe atunci diferenta dintre calendarul iulian si gregorian fiind de aproximativ 11 zile. Mai nti, se stabilesc relatiile cu prclabul de la Soroca, Simion Afendik, si sunt trimisi n cetate 150 de dragoni, prima garnizoan ruseasc pe pmnt moldovenesc. Aici si la Rscov vor fi montate podurile pe care vor trece peste Nistru trupele rusesti, de toate armele, inclusiv artileria. De mentionat, n organizarea trecerii, prezenta generalilor de origine german Ianus si Allard. Seremetev include n jurnalul su de campanie si un interesant document, scrisoarea lui Dimitrie Cantemir, prin care cere de urgent o protectie militar ruseasc: „Pentru numele lui Christos, de cum veti bineveni a primi aceast scrisoare a mea, binevoiti a trimite ndat 3.000 de ostasi de cavalerie bun la Iasi, deoarece suedezul (Carol al XII-lea), prin sustintorii si, a sugerat sultanului turcesc c eu sunt de partea dvs. Si dvs. nsiv binevoiti a v grbi ct se poate de mult, deoarece toat oastea principal turceasc a si plecat din Adrianopol acum 10 zile, de la Adrianopol la Dunre sunt n total numai 25 de conace (etape, opriri). Pentru Dumnezeu, binevoiti a-mi da mijlocul de scpare din pericolul meu, binevoiti a-mi trimite si ceva bani”. Cererea i este aprobat imediat, prin brigadierul Kropotov. Remarcabil este faptul c, nc de pe acum, Seremetev organizeaz teoretic etapele deplasrii armatei rusesti de la Iasi pn la Dunre… ntlnirea de la Tutora cu moldovenii si cu Dimitrie Cantemir este descris pe msura mportantei sale. Tot acolo are loc o stationare mai ndelungat pentru concentrarea trupelor. Dup nceperea marsului, este mentionat, de ctre generalul Allard, movila Rbiei ca un punct de referint. Pe tot parcursul sunt amintite mici ciocniri cu detasamente rzlete de ttari sau de cazaci japorojeni, partizani ai lui Mazeppa si ai regelui Suediei. De fiecare dat ce era mai important era s prinzi „limba”, adic un prizonier care s dea informatii despre efectivele si starea inamicului. Ion Neculce ne d stiri mai amnuntite despre zilele care preced btlia. Coloana militar era structurat n 3 mari corpuri, „obuze”, cum spune cronicarul, mrsluind spre Flciu, acolo unde se pozitionau turcii si erau planificate luptele. n avangard se afla generalul Ianus, cu 7.000 de oameni, infanterie usoar si cavalerie. Urma baza calitativ a armatei, cei 15 mii ai lui Seremetev, mpreun cu tarul, Dimitrie Cantemir si moldovenii si. Al III-lea „obuz”era sub comanda generalului Repnin, cuprindea infanteria grea, artileria, rezervele de munitii, transporturile si bolnavii. Spatiul de manevr se ntindea ntre gura Jijiei si gura Sratei, unde fusese o invazie de lcuste si nu se gsea nici mcar iarb pentru cai. Se pare c nu numai Brncoveanu fcea joc dublu… Cei peste 100 de mii clreti ttari urmreau armata rus de pe cellalt mal al Prutului, se mrgineau la mici incursiuni, comparau starea ei cu cea a turcilor, intentionnd, n final, s treac de o parte sau de cealalt. Generalul Ianus cu avangarda, ajuns, probabil, la Vetrisoaia, a fost informat despre multimea turcilor aflati la Flciu, asa c se adreseaz tarului, punnd dou ipoteze. Sau corpul de armat al lui Seremetev se grbeste foarte tare si si unesc fortele, sau el este nevoit s se retrag. Deoarece grosul armatei cu generalul Repnin abia ajunsese la Rbia, iar Petru se afla la Casele Banului (Lunca Banului de astazi?), aproape de gura Prutetului, Ianus primeste porunc s se retrag. Dar, culmea, plecarea sa, nsotit de zgomotul carelor, provoac panic n tabra dusman. Turcii ncep chiar s fug, pn cand unul dintre micii comandanti, rspltit mai trziu cu rangul de Pas de Hotin, descoper c zgomotul nsotea plecarea rusilor, nu venirea spre ei. Generalul rus (neamt din Thuringia, de fapt) se repliaz cu bine la Casele Banului, unde face jonctiunea cu trupele lui Seremetev. Aici are loc o prim ciocnire cu turcii, se desfsoar ceea ce am numi, cu termeni moderni, o lupt de ntrziere. La aceasta particip 4.000 de rusi, moldovenii lui Cantemir si ceva cazaci de Don, n fata multimii de turci, care deveneau si mai multi din or n or. Mai nti lipsa cavaleriei, n cea mai mare parte trimis cu Toma Cantacuzino la Brila, se simte din plin. Acum, moldovenii primesc un adevrat botez al focului, n cursul caruia se comport onorabil. Momentul reprezint, oarecum, o rscruce n istorie, o confruntare peste zeci si zeci de ani cu turcii, relatarea lui Neculce meritnd s fie citat n ntregime: „Deci au si nceput nti cu moldovenii, turcii a-si da palme. Ce, pn ncepus a s ngloti turcii, sta oarece bine si bietii moldoveni, mcar c era oaste de strnsur, negrijiti si fr arme si nenvtati la rzboiu, c ei nu avusese oaste de mult. De mirat era nc si ct sttuse, ce putintiosi era ei s s bat cu oaste turceasc”. Rusii rezist n continuare doar prin puterea de foc si avantajele oferite de teren, n primul rnd de bltile Prutetului. Ttarii tot nu intervin, erau ocupati cu prada. Deoarece grosul ostirii, al III-lea corp de armat, abia se apropia de Stnilesti, ngrijorarea devenea tot mai mare n tabra ruseasc. La un moment dat, Petru cel Mare se gndea s-si prseasc ostirea si, lundu-si cu el sotia, pe Ecaterina, s se refugieze n Transilvania. I se propune lui Neculce, care avea rangul de Hatman, ca, mpreun cu 100 de moldoveni si 200 de dragoni, s-l cluzeasc si s-l escorteze pn n munti, armata urmnd s rmn cu Seremetev si Dimitrie Cantemir. Sfatul cronicarului- hatman este s rmn pe loc, n mijlocul taberei, deoarece Moldova era mpnzit de puternice bande turcesti si ttrsti, crora nu le putea face fat cu o mic escort. Sfatul este luat n seam si ncepe retragerea de la Casele Banului spre Stnilesti: „Si ndat s-au si rdicat cu obuzul de acole, de lng Casele Banului, si au purces-o noaptea n sus, prin tuneric de nu se vede mna. Si au mrsu toat noaptea si pn n djuo au agiunsu la Stnilesti, supt deal. Iar de focurile turcilor si a ttarilor era cuprins costisa pn pre suptu pdure, tot cmpu acela pn n Husi. Iar turcii si ttarii de la focuri audzie hreamtul obozului si nemica nu s clinte, ca si cum ar fi niste oameni morti n ravrsatul zuorilor.” Putinele forte militare rusesti sunt reunite acum pentru prima oar, iar vestile sunt tot mai proaste. O patrul din regimentul de moldoveni Tanski, ncadrat n armata rus, prinde un ttar care d informatii nelinistitoare. Vizirul concentrase, deja, n jurul Stniles tilor 60 de mii de ieniceri, 40 de mii de spahii (cavalerie), 40 de mii de ttari, artileria cu sute de piese, iar din urm veneau alte trupe. Petru le opunea 50 de mii de soldati de tot felul, multi dintre ei bolnavi. Din jurnalul lui Allard, din care am luat cifrele de mai sus, am retinut si o notatie ntmpltoare, dar semnificativ pentru noi, pentru conceptul de unitate national: cnd n tabr vine un polcovnic (colonel) moldovean, el l numeste „Wallachischer Obrister” – Colonel Roman..
Dan Ravaru
