�Mucenicii� sau �Ziua celor 40 de pahare�

A trecut Martisorul, a trecut si Ziua Femeii, dar ast�zi este din nou o zi special�. La rom�ni, 9 martie a dat nastere mai multor obiceiuri frumoase, crestine, dar si precrestine, c�ci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinoctiului de primavar� (atunci c�nd ziua este egal� cu noaptea). Dac� �n calendarele crestin ortodoxe �n ziua de 9 martie se s�rb�toresc Sfintii mucenici, mai exist� si versiunea conform c�reia, pe 9, este ziua celor 40 de pahare sau, altfel spus, ziua b�rbatului.

Literatura spune c� Sfintii mucenici se mai numesc si Mosi, deoarece urmeaz� totdeauna dup� cele 9 zile ale Babelor. Dar asta nu trebuie s� v� �nsp�im�nte, fiindc� dac� Babele pot fi rele si pot aduce ninsoare, ploaie, umezeal� si r�ceal�, mosii sunt buni. Dup� credinta si spusa rom�nilor, cum au �ncetat Babele, mosii �ncep a bate p�m�ntul cu ciocanele, anume ca acesta s� se dezghete, s� intre gerul si s� ias� c�ldura, s� creasc� iarba verde. Povestea celor patruzeci de mucenici se desf�soar� �n secolul IV, c�nd crestinii erau adesea pedepsiti pentru credinta lor. �n cetatea Sevastia era pe atunci un voievod pe nume Agricolae, mare dusman al celor care credeau �n Hristos. Hot�r�ndu-se ca toti ostasii s� aduc� jertfe zeilor, Agricolae a aflat cu m�nie c� patruzeci dintre soldatii s�i sunt crestini si nu vor s� asculte aceast� porunc�. �n fruntea lor se aflau trei viteji, greu �ncercati �n r�zboaie, pe nume Chiron, Candid si Domos. Chem�ndu-i la el, Agricolae le spuse, cu vorbe mestesugite: „Precum �n r�zboaie ati luptat vitejeste pentru �mp�ratul nostru, tot asa si acum ar�tati-v� credinta si aduceti jertfele poruncite. Alegeti: ori v� supuneti, ori veti �nceta de a mai fi osteni si veti fi chinuiti!” Si �i arunc� pe toti �n temnit�. Dup� sapte zile, sosind un alt general, Lisie, cei patruzeci de soldati au fost scosi din temnit� si adusi la judecat�, �n fata celor doi tirani. V�z�nd c� nu accept� s� se �nchine zeilor, ei au poruncit ca mucenicii s� fie loviti cu pietre. �ns�, din voia Domnului, pietrele �si greseau tinta si se �ntorceau asupra celor care le aruncau. C�nd �nsusi Agricolae, m�nios, a luat o piatr� si a aruncat-o asupra unuia dintre sfinti, piatra s-a �ntors si l-a lovit �n fat�. A doua zi, voievodul a poruncit ca toti cei patruzeci de sfinti s� fie aruncati �ntr-un lac din apropiere. Apa acestui lac era foarte rece, c�ci afar� era un ger cumplit. Venind noaptea, unul dintre ei, nemaiput�nd r�bda, a iesit din lac, dar a murit pe loc. Ostasii de pe margine, care �i p�zeau, adormiser�, numai str�jerul temnitei nu dormea. El a fost at�t de impresionat de cele petrecute si de credinta celor patruzeci de mucenici, �nc�t a intrat �n apa rece, strig�nd: „Si eu sunt un crestin!”. A doua zi, de dimineat�, cei doi generali au mers pe malul iezerului si s-au mirat c� oamenii din ap� erau �nc� �n viat�. M�niosi, ei au poruncit ca sfintii s� fie scosi de acolo si s� fie omor�ti prin chinuri cumplite. Iar ei, d�ndu-si sufletele, se bucurau c� sau m�ntuit si nu s-au lep�dat de Iisus Hristos. Pentru a nu mai r�m�ne nimic din trupurile mucenicilor, Agricolae a poruncit ca ele s� fie arse iar oasele s� fie aruncate �ntr-un r�u din apropiere. Dup� trei zile, episcopul din acea cetate a mers noaptea pe malul r�ului, �mpreun� cu alti crestini, si au adunat de acolo toate oasele sfintilor, c�ci erau luminoase, astfel �nc�t puteau fi v�zute si �n �ntuneric. Iar p�rticele din moas- tele celor patruzeci de mucenici se g�sesc si ast�zi �n multe locuri ale lumii si chiar si �n tara noastr�, �n c�teva biserici, unde credinciosii se �nchin� cu evlavie.

Se deschid portile Raiului

Se spune c�, pentru a c�p�ta bun�vointa celor 40 de sfinti, li se aduc ofrande: patruzeci de colaci copti �n cuptor, numiti simbolic mucenici, sfinti, bradosi sau boboneti, suger�nd silueta uman�. �n credinta popular�, �n ziua mucenicilor se deschid mormintele si portile Raiului iar gospodinele fac, �n cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci copti din aluat de cozonac, unsi cu miere si pres�rati cu nuc�. �n Dobrogea, mucenicii sunt mai mici si sunt fierti �n ap� cu zah�r cu scortisoar� si pres�rati cu nuc�. �n Muntenia, pe l�ng� mucenicii obisnuiti, se face o „Uitat� pentru morti”, adic� un mucenic mai mare, pe care copiii �l joac� �n jurul focului si care este dedicat celor morti, care, pe timpul anului, au fost uitati. Tot de Mucenici exist� obiceiul, care face ca ziua s� fie intitulat� „ziua b�rbatului”, de a se bea 40 de pahare de vin, �n cinstea sfintilor care au murit f�r� s�-si p�r�seasc� credinta.