Peste trei sferturi dintre operatorii din turism, respectiv 76,4%, spun că au înregistrat venituri mai mici în 2026, potrivit studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”, lansat luni de IMM România. Aproape jumătate dintre respondenți, 49,5%, indică scăderi de peste 20%, în timp ce 15,7% vorbesc despre diminuări de aproximativ 10%, iar 11,2% despre reduceri de circa 5%.
Scăderea se vede și în numărul de turiști. După un avans de 3% în 2024, când au fost înregistrate 5,78 milioane de sosiri, și o stagnare în 2025, la 5,79 milioane, primele șase luni ale acestui an au adus o contracție de 4,1%, până la 5,55 milioane de turiști, arată datele citate de IMM România.
În același timp, capacitatea de cazare a continuat să crească. În perioada 2020-2025, numărul locurilor disponibile la nivel național a avansat cu aproape 30%, depășind 464.000. Dezvoltarea rămâne însă dezechilibrată, infrastructura turistică fiind concentrată în special în județul Constanța, care deține peste un sfert din total, dar și în zone precum Brașov și București.
Oferta operatorilor este concentrată în principal în zona tarifelor medii. Aproximativ 37,7% dintre unități practică prețuri între 210 și 300 de lei, iar 58,82% oferă pachete flexibile cu mic dejun inclus. Cele mai importante forme de turism sunt agrementul, cu o pondere de 46%, turismul de afaceri, cu 21,8%, și turismul rural, cu 13,8%.
Una dintre problemele importante rămâne fidelizarea clienților. Peste 60% dintre operatori spun că cel mult 40% dintre turiști revin.
În ceea ce privește măsurile de sprijin, firmele din domeniu preferă stimulentele financiare directe și reducerea presiunii fiscale. Aproape jumătate dintre respondenți, 48,1%, consideră că voucherele de vacanță au cel mai mare impact pozitiv, iar 17,3% indică o cotă redusă de TVA.
Principalele dificultăți semnalate sunt instabilitatea fiscală, creșterea costurilor de operare și sprijinul public insuficient, fiecare dintre acestea fiind menționată de peste 60% dintre participanții la studiu. Extinderea voucherelor de vacanță este văzută, de asemenea, drept una dintre principalele oportunități de dezvoltare.
Finanțarea rămâne un alt punct sensibil. Peste 80% dintre firme se bazează în principal pe resurse proprii. Creditele bancare sunt utilizate de 29,9% dintre operatori, iar fondurile europene de aproximativ 27%. Acestea din urmă sunt folosite în special pentru achiziția de echipamente și modernizarea infrastructurii, însă accesul este în continuare dificil.
„Rezultatele din acest an arată clar că antreprenorii din turism au nevoie de predictibilitate și sprijin direct. Nu putem vorbi despre o dezvoltare sustenabilă atâta timp cât trei sferturi dintre firme raportează venituri în scădere, iar majoritatea depind exclusiv de autofinanțare”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.
El a susținut menținerea voucherelor de vacanță și facilitarea accesului la fonduri europene pentru modernizare și digitalizare, arătând totodată că evenimentele și festivalurile pot contribui semnificativ la dezvoltarea turismului local.
La rândul său, ministrul Turismului, Irineu Darău, a subliniat că România trebuie să atragă mai mulți turiști străini și să își îmbunătățească promovarea.
„Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult și să cheltuiască mai mult aici”, a declarat ministrul.
Darău a arătat că autoritățile lucrează la înființarea unei Organizații de Management al Destinației la nivel național. Până la finalul anului ar urma să fie stabilită o soluție de politică publică privind calendarul și modul de funcționare, iar operaționalizarea ar putea începe în 2027, cu obiectivul ca structura să devină complet funcțională începând din 2028.
Studiul „Carta Albă a Turismului din România 2026”, ajuns la a șasea ediție, a fost realizat de IMM România în parteneriat cu Groupama, cu sprijinul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
