Statul pregătește pedepse mult mai dure pentru rețelele care fac profit din distrugerea pădurilor și a mediului. Proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului prevede sancțiuni care pot ajunge până la 20 de ani de închisoare, amenzi considerabil mai mari pentru companii și circumstanțe agravante pentru faptele comise în arii protejate.
Noile reglementări vizează inclusiv tentativele și faptele săvârșite din culpă și introduce un sistem gradual de sancționare, în funcție de gravitatea prejudiciului produs. Miza este ca tăierile ilegale, distrugerile de ecosisteme și afacerile construite pe exploatarea frauduloasă a resurselor naturale să nu mai fie tratate ca activități cu risc juridic redus.
Ministerul Mediului pregătește înăsprirea radicală a pedepselor pentru faptele care distrug pădurile, poluează grav apa, aerul sau solul și afectează ecosistemele. Proiectul de lege pus în dezbatere publică prevede pedepse care pot ajunge până la 20 de ani de închisoare, amenzi mult mai mari pentru companii și sancționarea inclusiv a tentativei sau a faptelor comise din culpă.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus, marți, 14 iulie 2026, în transparență decizională proiectul de lege prin care sunt majorate semnificativ sancțiunile pentru infracțiunile de mediu. Actul normativ transpune Directiva europeană privind criminalitatea de mediu și ar urma să fie promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, susține că proiectul reprezintă una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în domeniul combaterii criminalității de mediu și că noile prevederi sunt îndreptate direct împotriva grupărilor care obțin profituri uriașe din distrugerea naturii.
„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu”, a declarat Diana Buzoianu.
Aceasta a subliniat că sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele faptelor comise, mai ales atunci când sunt distruse ecosisteme, sunt poluate grav apa, aerul sau solul ori este pusă în pericol viața oamenilor.
„Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a transmis ministrul interimar al Mediului.
Proiectul introduce un sistem gradual de sancționare a infracțiunilor deja existente în legislația de mediu, în funcție de gravitatea faptelor și de consecințele produse.
Astfel, vor fi prevăzute pedepse cu închisoarea de la un an la cinci ani pentru faptele care sunt susceptibile să provoace moartea sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului.
Pedeapsa va crește la închisoare de la doi la șapte ani atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv.
Pentru distrugeri sau daune semnificative produse pe scară largă, ireversibile ori de lungă durată, proiectul stabilește pedepse cu închisoarea de la trei la zece ani.
Cele mai dure sancțiuni, cuprinse între 10 și 20 de ani de închisoare, vor fi aplicate în situațiile în care infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.
Proiectul introduce și noi infracțiuni de mediu prevăzute de Directiva europeană, care trebuie transpusă în legislația națională în cursul acestui an.
Pentru persoanele juridice, valoarea unei zile-amendă va fi majorată substanțial. Aceasta va putea fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, astfel încât sancțiunile să producă efecte reale inclusiv în cazul companiilor cu cifre de afaceri foarte mari.
În forma actuală, nivelul sancțiunilor permite în numeroase situații ca amenzile să fie tratate drept simple costuri de funcționare de societățile care obțin profituri consistente din activități ilegale sau din încălcarea normelor de protecție a mediului. Ministerul urmărește ca acest mecanism să fie eliminat, iar sancțiunile să devină cu adevărat descurajatoare.
O altă modificare importantă prevede că săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată va deveni circumstanță agravantă. În aceste cazuri, instanțele vor putea aplica sancțiuni mai severe, având în vedere vulnerabilitatea și valoarea ecologică a zonelor afectate.
Proiectul prevede că, în numeroase cazuri, vor fi sancționate și tentativa, precum și faptele comise din culpă. Noua legislație va reglementa distinct situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă.
Sunt incluse și formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională, asociate conceptului de „ecocid”, termen folosit pentru distrugerea masivă și de lungă durată a ecosistemelor, cu efecte grave asupra naturii și comunităților.
Actul normativ nu se limitează însă la majorarea pedepselor. Acesta stabilește obligații privind pregătirea profesională a autorităților implicate în combaterea infracțiunilor de mediu, cooperarea dintre instituții, prevenirea faptelor ilegale și colectarea datelor statistice.
De asemenea, autoritățile vor trebui să elaboreze o strategie națională pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului, astfel încât intervențiile instituțiilor să nu mai fie fragmentate, iar anchetele să poată fi desfășurate mai rapid și mai eficient.
