Ziua Asteroidului, marcată și în 2024, de astronomii bârlădeni

Anual, pe data de 30 iunie, se sărbătorește Ziua Internațională a Asteroidului, scopul principal fiind atragerea atenției asupra riscurilor de impact cu asteroizii și a metodelor prin care Pământul poate fi protejat. Evenimentul a fost stabilit în această zi în amintirea impactului din Tunguska, Siberia, din 30 iunie 1908, când s-a înregistrat cel mai mare impact din istoria recentă. Pentru a marca această zi, zilele trecute, Asociația Astronomică „Sirius” (AAS) Bârlad a organizat activitatea intitulată „Asteroizi sau comete?”, ca parte a manifestărilor Școlii de Vară „Astrovara 2024”.

„În cadrul activității, a fost prezentată o categorie specială de obiecte cerești, numite obiectele Centaur. Caracteristicile unice ale obiectelor Centaur au captat interesul oamenilor de știință, iar cercetările suplimentare asupra acestora vor oferi informații despre componentele fundamentale ale sistemului nostru solar. Centaurii aparțin unei clase de corpuri cerești minore cu caracteristici mixte. Ei prezintă apariții asemănătoare asteroizilor, dar pot prezenta și caracteristici asemănătoare cometei, cum ar fi coamă și coadă. Această natură duală a inspirat numele clasei, aducând un omagiu creaturilor mitologice, care erau jumătate umane și jumătate cai în mitologia greacă. Centaurii locuiesc în regiunea în care se află planetele gigantice și sunt perturbați periodic de orbitele lor. Această instabilitate poate duce la ejectarea lor în alte locații din Sistemul Solar sau chiar la ciocnirea cu alte obiecte cerești. Primul Centaur descoperit oficial a fost obiectul (2060) Chiron în 1977. Acest obiect, estimat la peste 200 kilometri în diametru, prezintă ocazional activitate asemănătoare cometei. Observațiile folosind metoda de ocultare a stelelor au relevat prezența materialului care o înconjoară. Originea și natura rămân necunoscute… Un alt obiect, (944) Hidalgo, descoperit în 1920 și clasificat inițial ca un asteroid, a fost ulterior recunoscut ca membru al acestei categorii nou definite pe baza caracteristicilor sale, orbita observată în timp”, a explicat profesorul Ioan Adam, președintele AAS.

„În partea a doua a evenimentului, participanții au utilizat diferite simulări pentru a găsi răspunsul la întrebarea: Ce s-ar întâmpla dacă un asteroid ar lovi Pământul? Asteroizii mici lovesc Pământul la fiecare două săptămâni și nu se întâmplă nimic special. Dar dacă ar fi un asteroid foarte mare? Aceste simulări arată că scara de distrugere depinde de structura asteroidului, dimensiunea, viteza și unghiul de impact al asteroidului. Asteroizii mici pot trece neobservați, în timp ce cei mai mari pot distruge un oraș sau întreaga populație a Pământului”, a mai precizat profesorul Adam.

De menționat că Programul „Ziua Asteroidului”, coordonat de Agenția Spațială Europeană (ESA) și desfășurat sub patronajul ONU (în România, coordonatorul programului este Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială – ESERO România), a ajuns la a zecea ediție și marchează oportunitatea globală de a crește gradul de conștientizare a amenințării și oportunității pe care o reprezintă numeroasele corpuri care traversează spațiul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.