În zece luni, lucrările la „centura” Bârladului au avansat cu 2%!

0

Reluate pe 19 mai, după un blocaj de opt luni, lucrările de execuție a Variantei Ocolitoare a Bârladului au ajuns abia la stadiul de 34%, adică cu doar 2% mai avansate decât erau toamna trecută, când s-au oprit. Potrivit vicepreședintelui Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, ritmul în care se desfășoară lucrările este nesatisfăcător.

Pe data de 13 iulie, Cătălin Urtoi, consilierul personal al ministrului Transporturilor Sorin Mihai Grindeanu, făcea o vizită pe șantierul unde se desfășoară lucrările la Varianta Ocolitoare a Bârladului. Ulterior, și-a anunțat prietenii virtuali despre cele găsite la fața locului.

„(…) Este a treia vizită pe care o fac pe acest șantier în ultimele cinci luni de zile. Din păcate, situația nu este deloc bună pe acest șantier, care are termen de finalizare decembrie 2023! O variantă ocolitoare de 11,281 kilometri, care a avut ordin de începere a execuției în 06.08.2020 și care, din august 2021, este într-o fază de stagnare. Astăzi erau pe șantier cinci muncitori și trei șefi, plus cinci camioane, un greder și două compactoare. La un moment dat, prin sosirea mea și a domnului primar, plus o persoană din primărie și șoferul, cred că am depășit numărul de muncitori care cofrau la un podeț. (…)”, scria, pe 13 iulie, Cătălin Urtoi pe contul său de facebook.

Acum, la aproape o săptămână, a venit rândul bârlădeanului Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și actualmente vicepreședintele Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, să inspecteze lucrările la șoseaua de centură. Evident, nici acesta nu a fost deloc încântat de stadiul execuției și de ritmul lent al lucrărilor.

„Lucrările de execuție la Varianta Ocolitoare Bârlad se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător! Un proiect pe care l-am susținut din anii ’90, l-am promovat în anii 2000 și materializat în perioada 2020-2021 avansează foarte slab în 2022. Se lucrează timid la km 3+800 m – 5+200 m la balastare și rigole. Un proiect pe care l-am promovat până în septembrie 2021 la un stadiu de 32% execuție a ajuns în iulie 2022 la doar 34%. Un «plus» de 2% în 10 luni! Dezastruos! Din păcate, nici în iulie 2022 problemele de fond nu sunt rezolvate: 1. Groapa de împrumut nu este avizată de Agenția Națională pentru Resurse Minirale; 2. Nu s-au efectuat exproprierile suplimentare în zona Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Bârlad;

3. Lipsește avizul de utilități pentru pasajul suprateran din zona Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Bârlad. Solicit autorităților naționale să susțină și să deblocheze SINGURUL proiect de infrastructură majoră din județul Vaslui aflat în execuție! La pachet cu suspendarea studiului de fezabilitate pentru Drumul Expres Tișița-Bârlad-Albița, județul Vaslui «beneficiază» de cea mai slabă susținere pentru infrastructură din țară! Fac un apel la autorități să NU RATEZE FINANȚAREA EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ alocată acestui proiect în perioada 2014-2020!”, a scris Covăsnianu, pe 18 iulie, pe contul său de socializare.

Reamintim că Varianta de Ocolire a Bârladului este formată dintr-un segment distinct și anume Varianta de Est, ce se desfășoară între DN 24, la intrarea în Barlad, și DN 24, la ieșirea din Bârlad spre Vaslui. Va avea o lungime totală de 11,281 kilometri, o lățime platformă de 10 metri, patru poduri, trei pasaje, două intersecții la nivel și două parcări.

Licitația organizată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru execuția lucrărilor a fost câștigată de Asocierea SC Tehnic Asist SRL – SC Tass Infra Logistic SRL Botoșani, însă după câteva luni de la demararea lucrărilor, în toate informările privind stadiul investiției apărea Asocierea SC Tehnic Asist SRL – Concept Infrastrade Logistic SRL Botoșani.

Investiția este finanțată prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, iar valoarea totală a contractului de finanțare este de 189.667.269,13 lei, după ce a fost suplimentată la finele lui decembrie 2020 cu mai mult de 3 milioane de lei. Din total, 85% reprezintă contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională (136.514.287,24 lei), iar 15% este cofinanțarea beneficiarului (24.090.756,56 lei).