• Municipalitatea Vaslui a produs, pe parcursul anului trecut, venituri în valoare de 72,4 milioane lei și a cheltuit 116,9 milioane. Cu toate că a dispus de venituri proprii mult mai reduse decât alte reședințe de județ, iar contribuția statului a fost pe măsură, bugetul Vasluiului se remarcă, în comparație cu altele, prin echilibrul cheltuielilor, astfel încât asistența socială este egală cu investițiile, iar învățământul a avut prioritate, cheltuielile de personal nu au fost câtuși de puțin extravagante, și nici cele dedicate evenimentelor culturale, în ciuda abundenței acestora.
Oricât s-ar supăra vasluienii pe România, pe guvernare sau politicienii de la București, nu își pot declara independența în municipiu Vaslui, nici măcar la figurat, cu atât mai puțin la propriu. Iar motivul ar fi acela că orașul, chiar dacă este reședință de județ, nu se poate întreține singur, cum de altfel nu o poate face niciunul dintre municipiile reședință de județ din țară.
În Vaslui însă, situația este una mai specială, măcar dacă avem în vedere că toate fondurile cuvenite capitolului „Sănătate” au provenit anul trecut de la centru, de la București.
După cum reiese din datele Institutului Național de Statistică, furnizate recent publicului, municipiul Vaslui a realizat venituri proprii pe parcursul anului trecut în valoare totală de 72,4 milioane de lei, în vreme ce a cheltuit în total 116,9 milioane. O diferență de 44,5 milioane de lei, adică o sumă mai mare decât cât s-a cheltuit anul trecut în municipiul Vaslui pe salariile celor din administrația locală (28,5 milioane) și în învățământ (15,7 milioane).
Per ansamblu, din rândul municipiilor reședință de județ, Vasluiul se remarcă prin suma importantă, cuantificată la venituri, care provine din fondurile europene (2,28 milioane de lei), dacă avem în vedere că orașe de aproximativ aceleași dimensiuni, precum Târgu Jiu sau Slatina, au sume de ordinul zecilor de mii.
Un alt capitol la care municipiul Vaslui iese în evidență, cu atât mai mult cu cât este arhicunoscut și chiar termen de referință pentru sărăcie, este cel al investițiilor proprii: 11,7 milioane de lei. Pentru comparație, în municipii mult mai mari, precum Ploiești, s-au investit sume mult mai mici – 8,65 milioane de lei.
Față de numărul de evenimente culturale organizate pentru vasluieni sau la care municipalitatea vasluienă a fost coorganizator, surprinde suma mică cheltuită, în comparație cu alte municipii. Un oraș comparabil cu Vaslui și din aceeași zonă, Focșaniul, a cheltuit anul trecut 31,3 milioane de lei. Municipiul Vaslui a cheltuit doar 12,5 milioane de lei la capitolul „Cultură, recreere și religie” și martor poate fi orice vasluian că evenimentele culturale de amploare nu au lipsit. Aceasta denotă, în mod evident, o cheltuire riguroasă a banului public.
Tot despre echilibru se poate vorbi și atunci când sunt comparate capitolele de cheltuieli ale bugetului. Cu toată sărăcia invicată în discursul public, în municipiul Vaslui s-au consumat anul trecut sume care au ajuns până la 11,7 milioane de lei pentru „Asistență socială”, aceeași valoare ca la capitolul „Investiții”. Dar municipalitatea vasluiană a investit și mai mult în viitor, adică în „Învățământ” – 15,7 milioane. La Botoșani, de exemplu, s-au cheltuit 23,8 milioane la „Cultură”, în vreme ce investițiile proprii au ajuns la 10,7 milioane. Asta dintr-un buget mult mai mare, de 176,6 milioane de lei, în care statul a pompat peste 55 de milioane.
Nici cheltuielile de personal nu sunt deloc extravagante în municipiul Vaslui, prin raportare la alte municipii cu care orașul se poate compara ca număr de populație și dezvoltare economică. Dacă în municipiul Vaslui s-au cheltuit anul trecut 28,5 milioane lei cu plata salariilor, în municipiul Botoșani, suma a ajuns la 39,0 milioane lei, iar în Focșani, la 61,4 milioane lei. Ce să mai spunem despre municipii mai mici, precum Tulcea (42,1 milioane lei) sau Slatina (49,5 milioane lei)?
Municipiul Vaslui a avut anul trecut bugetul cel mai mic dintre municipiile reședință de județ din Moldova: venituri totale de 113,9 milioane lei, din care venituri proprii 72,4 milioane lei. Focșani a realizat venituri proprii de 120,4 milioane lei, iar contribuția statului a dus veniturile totale la 192 milioane lei. Municipiul Botoșani a realizat venituri proprii de 120,7 milioane lei, iar contribuția statului a dus veniturile totale la suma de 176,5 milioane lei. Prin urmare, ce se remarcă este faptul că, acolo unde veniturile proprii sunt mai mari, statul „pompează” bani pe măsură, în vreme ce municipiile care realizează venituri reduse primesc, proporțional, sume mai mici. Iar aici avem un exemplu și mai bun decât Vasluiul, și anume municipiul Alexandria, care a realizat venituri proprii de 93,7 milioane lei, iar veniturile totale au ajuns la doar 93,7 milioane lei. Prin urmare, statul, bugetul central nu există spre a ajuta municipiile mici, ci doar pentru ale menține pe linia de plutire. Iar un contraexemplu la fel de grăitor este cel al municipiului Suceava, care, anul trecut, a realizat venituri proprii de 176 milioane lei, repartizările de la bugetul central ducând veniturile totale ale primăriei la suma de 247,3 milioane lei, deci o contribuție a statului de 71,3 milioane lei. Reamintim, în context, că municipiul Vaslui, cu venituri proprii de doar 72,4 milioane lei, a primit doar 44,5 milioane lei.
Cu toate acestea, municipalitatea vasluiană a cheltuit banii publici în mod rezonabil și riguros, distribuind în mod echilibrat sumele, astfel încât s-au făcut și investiții, și nu au lipsit nici evenimentele culturale, s-a asigurat asistența socială unde a fost nevoie, iar finanțarea învățământului a fost prioritară.
