In perioada 27-30 mai, Gabriela Cretu, presedinta Comisiei pentru afaceri europene din Senatul Romaniei, a participat, in calitate de vorbitor principal, la Summitul European de la Praga, in cadrul panelului despre viitorul monedei euro.
Summitul European de la Praga este un organism infiintat pentru a promova o dezbatere strategica si deschisa privind viitorul Uniunii Europene in randul reprezentantilor politici la nivel inalt, oficialilor guvernamentali, reprezentantilor mediului de afaceri, academicienilor si jurnalistilor din intreaga Europa. In cadrul interventiilor sale, Gabriela Cretu a evidentiat principalele probleme cu care se confrunta in acest moment moneda euro- analiza si sistemul monetar nefinalizat.
La ora actuala, euro este o moneda bazata pe incredere. Increderea reprezinta un indicator foarte variabil, solicitand stabilizatori automati si o veritabila banca centrala cu instrumente de interventie pentru a mentine echilibrul economic intr-o societate democratica functionala. In acelasi timp insa, crearea sistemului monetar european a deposedat statele membre de majoritatea mecanismelor de ajustare, ele trebuind a fi create la nivel european. Din pacate, nu exista vointa politica si intelegere pentru asta la acest moment!, a precizat Gabriela Cretu.
In privinta analizei, acesta depinde de modelul teoretic pe care ni-l asumam, a continuat parlamentarul. Atunci cand acest model este necorespunzator, rezultatul este gresit si inselator. De exemplu, dupa anul 2004, noua majoritate politica europeana a oferit legitimitate unei noi directii – uniune monetara fara o uniune politica. Politica monetara a fost imunizata de influenta deciziilor politice, iar politicile sociale s-au transformat intr-o variabila de ajustare. Noua naratiune s-a concentrat pe crestere, competitivitate, flexibilitate, rigiditate pe piata fortei de munca, datoria publica si alte teme neoliberale.
Presedinta Comisiei pentru afaceri europene a explicat ca toate acestea au intrat in sistemul juridic si modeleaza politicile statelor membre, prin intermediul Semestrului European. Din pacate insa, ideile bune, cum ar fi evaluarea impactului social, au fost formulate, dar nu au fost puse in aplicare prea mult, aproape deloc. Raportul pentru Semestrul European 2018 a aratat ca, in domeniul social, au fost luate in considerare doar 7% din recomandarile specifice fiecarei tari. Pentru comparare, 85% dintre recomandarile privind siguranta sectorului financiar au fost implementate. Si aici vine intrebarea: este posibil sa transformam politicile sociale intr-o variabila de ajustare fara consecinte politice, fara a submina democratia? Intre capitalism si democratie a fost intotdeauna un compromis foarte greu de mentinut. Abordarea de pana acum nu mai poate functiona mult timp, daca vrem sa pastram moneda, Uniunea si democratia. Nu putem sa le avem pe toate trei, fara asumarea unor reforme profunde!, a mai spus Gabriela Cretu.
In sectiunea dedicata concluziilor, presedinta Comisiei pentru afaceri europene a subliniat faptul ca nu avem inca o moneda unica, ci doar o moneda comuna, intr-o zona cu disparitati mari, actionand ca un burete care absoarbe valoare adaugata de la periferie si o concentreaza spre centru. Din pacate, doar cateva state membre sunt castigatoare, adancindu-se astfel decalajele economice din interiorul Uniunii Europene. De asemenea, diferentele economice conduc la divergente politice, ceea ce poate submina Uniunea si sacrifica cetatenii, totul pentru salvarea monedei comune, fara a face reforme serioase. Merita sa avem euro fara Uniune? Renuntarea la Uniune ar fi o rusine si un pericol. O rusine din cauza ca am ignora contributia pacii si solidaritatii la realizarile actuale; un pericol pentru ca nu se pune ceva in loc. Altceva pentru cetateni. Oamenii sunt obisnuiti sa traiasca in societati; ei nu locuiesc in piete si, cu atat mai putin, intr-un sistem monetar!, a mentionat Gabriela Cretu.
