In articolul inaugural pentru anul 2013, nr. 1, al Revistei de Istorie a Moldovei, editata la Chisinau de Institutul de Istorie al Academiei de Stiintei a Moldovei, eminentul istoric iesean, acad. Alexandru Zub, lansa discutia Despre dimensiunea basarabiana a Unirii. Ilustrul istoric afirma ca Definita ca punct culminant al unui proces istoric, de creare a unitatii de stat romanesti, Marea Unire de la 1918 constituie o fecunda tema de discutii, reflectii, controverse… Componenta basarabeana a acelui eveniment, spunea Alexandru Zub, este probabil partea cea mai sensibila a procesului, de vreme ce Rusia tarista, metamorfozata in sovietica, si-a asigurat pana azi o anumita continuitate si s-a opus mereu la integrarea guberniei sale in regatul roman.
Imediat dupa Unirea din 1918, Cominternul a creat in lume o retea de defaimare a Romaniei, de etichetare a ei ca stat agresor si imperialist. Deja dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial aceeasi masina diabolica de propaganda sovietica a ajuns pana acolo, scrie redutabilul istoric american Larry L.Watts, in cartea sa Fereste-ma, Doamne, de prieteni…, incat Romaniei i se aducea imputarea unui caracter imperialist si in legatura cu teritoriul Moldovei romanesti, nu numai al Basarabiei, care dupa 1945 era din nou sub ocupatie sovietica. Larry Watts scrie: Specialistii sovietici, secondati adesea de partenerii maghiari, insistau sa sustina ca moldovenii (basarabeni – n.n.) si moldovenii romani aveau origine slava, si, de aceea erau mai bine asimilati ca parte componenta a URSS in RSS Moldoveneasca.
Ecourile acestei tembele doctrine sovietice se fac auzite pana azi, mai ales in Republica Moldova, acolo unde ideile otravite ale Cominternului nu au fost inca dezradacinate, producand convulsii istorice. Cum a fost, de exemplu, cea de acum 10 ani, din 7 aprilie 2009, cand, ingrozit de revolta tinerilor impotriva regimului sau mafiot, presedintele comunist Vladimir Voronin a expulzat ambasadorul Romaniei, acuzand-o de tentativa de lovitura de stat si impingand astfel relatiile dintre cele doua state romanesti pana la starea de razboi. Cam la fel trateaza azi Romania un alt epigon al Cominternului, discipolul lui Voronin, Dodon.
La acest tip de controverse se refera, probabil, academicianul Zub, analizand dimensiunea basarabeana a Marii Uniri de la 1918, la faptul ca dupa 106 ani de dominatie tarista puteau sa apara si anumite malformatii de constiinta. In acelasi timp, mentioneaza savantul, desi mijloacele de exprimare a atasamentului erau destul de reduse, iar pentru populatia de jos, aproape nule, (in Basarabia) nu lipseau de tot spiritele legate etnocultural cu romanitatea. Evident, doar prin lumina cartii, unionistii basarabeni si-au putut recupera coordonatele etnoculturale, intrezarind viitorul pentru neamului lor numai in spiritul acestei romanitati.
Regretatul academician si profesor dr.Alexandru Mosanu aduce, intr-o lucrare a sa, dovada prezentei spiritului unitatii romanesti in randurile basarabenilor inrolati in armata tarista. Iata ce spunea capitanul tarist Emanoil Catelly insa in aprilie 1917, in cadrul unui miting al soldatilor basarabeni la Odessa (apud Mosanu): Moldoveniicare au tacut timp de 106 ani, trebuie sa vorbeasca astazi mult mai tare, sa li se auda glasul nu numai pana laPetrograd, ci pana laLondra, laParissi laRoma. Caci ei suntromani, numairusiii-au degradat la rolul de moldoveni. Si ei vor sa-si ceara acum toate drepturile. Mai mult – ei vor sa si le ieie singuri. De aceea-i revolutie acum, ca sa luam indarat tot ce ne-au furat talharii timp de 106 ani.
Cine era Emanoil Catelly? Fiu de boier, fecior de slujitor bisericesc? Nu. Catelly venea dintr-o familie de razesi, cu 11 copii, din satul Zgardesti, judetul Balti. Dupa clasele primare a urmat Scoala Agricola din Cucuruzeni, apoi o indelungata faza de mustruluiala de la simplu soldat la capitan in armata tarista. Revolutia democratica rusa il prinde la Odessa, unde agita pentru autonomia Basarabiei si este ales presedinte al Comitetului National Moldovenesc, format din soldati si ofiteri basarabeni, nucleul de apoi al Sfatului Tarii. Este unul dintre cei care din start a privit disolutia imperiului tarist drept premisa a reunificarii Basarabiei cu Regatul Romaniei. Era insa constient ca Basarabia si basarabenii trebuie sa treaca prin etape succesive pentru a dovedi ca Unirea cu fratii este calea unica de izbavire a basarabenilor de tramele jugului colonial.
Unul dintre cei mai avizati cercetatori ai fenomenului Marii Uniri de la 1918, istoricul Iurie Colesnic ni-l descopera pe Catelly din perspectiva neasteptata a patriotului roman cazut in captivitatea NKVD-ului, la 5 iulie 1940, imediat dupa invadarea Basarabiei de catre trupele sovietice de ocupatie. Pornind de la o scrisoare, scrisa inca in 12 iunie 1942 (publicata in Literatura si Arta, 1 august 1991) de alt detinut, fost si el membru al Sfatului Tarii, locotenent-colonelul V.Movila, Iurie Colesnic descinde prin arhive in cautarea urmelor lui Catelly si-i gaseste dosarul. In articolul O victorie postuma publicat in Magazin bibliologic nr. 1 si 2 din 2008, Iurie Colesnic reia integral scrisoarea lui Movila, dar si procesele-verbale ale arestarii si ale interogatoriilor detinutului Catelly.
Scrisoarea il descrie pe Catelly ca pe un erou care infrunta cu nemaiantalnit curaj si destoinicie ororile captivitatii bolsevice in inchisoarea de la Chisinau, unde erau peste 8 500 de detinuti. Stoicismul lui Catelly i-a insufletit pe cei intemnitati, le-a dat curaj si spirit de rezistenta. Movila marturiseste ca a auzit cum la intrebarea anchetatorului de ce nu a fugit peste Prut, daca stia ce il asteapta, Catelly a raspuns ca nu intelegea sa imparta belsugul si bucuria poporului basarabean si sa-l paraseasca la nevoie si timpuri grele. Catelly era convins, scria Movila, ca va muri pentru ideea lui ferma ca Basarabia si poporul moldovean fac parte integranta din Romania, apoi, lovind cu pumnul in masa, a strigat: Va muri o generatie, doua, dar dreptatea va birui si Basarabia va fi integrata de statul roman!
Nu l-am cunoscut personal pe dl Catelly, marturiseste Movila (…), dar stiu ca era imboldul moral al detinutilor intelectuali din inchisoarea Chisinaului. Stiu ca numele lui era pe buzele celor inchisi, precum si celor ce ne pazeau. Daca orice schimb de vorba era strict oprit intre detinuti si pazitori, apoi evenimentul Catelly trecea peste acest zid si noi auzeam de la unii admiratii, iar de la altii o ura si mai mare, exprimata in legatura cu instructia dlui Catelly si la adresa lui personal. Bolsevicii se laudau: In mainile noastre a cazut un peste mare, trebuie sa-l pazim bine. Este scump!
Reproducem o scurta secventa din procesul-verbal al interogatoriului din data de 20 august 1940, document descoperit de Iurie Colesnic. Calaul NKVD-st il intreaba pe Catelly: Sunteti un nationalist convins si insistati asupra unirii intregului popor al Basarabiei cu statul roman, pierzand din vedere faptul ca exista o diferenta intre sistemele statale ale Romaniei si Basarabiei. Aceasta este crima grava pe care ati comis-o in 1917-1918, atunci cand Basarabia era republica federativa, si vreti sa repetati aceeasi crima. Care sunt idealurile D-voastra calauzitoare?
La care Emanoil Catelly raspunde: Ideea mea calauzitoare este formarea Statului Romanesc unitar in componenta Statelor Unite ale Europei (s.n.), iar dupa aceasta – efectuarea reformelor burgheze cu tendinte democratice… Pe aceste pozitii am fost si raman, oricare ar fi soarta care ma asteapta. Ideologia mea a fost si va fi ostila bolsevismului.
Bolsevicii nu l-au impuscat imediat pe Catelly. Colegii sai de puscarie credeau ca va scapa cu viata, devenind un ostatic valoros al regimului bolsevic, care va fi eliberat in schimbul vreunui spion sovietic. Nu s-a intamplat asa. Bolsevicii l-au evacuat, in 1941, intr-un lagar de exterminare al GULAG-ului din regiunea Ural, unde, la 18 februarie 1943, s-a stins extenuat fiziceste.
In perioada de dupa Unire, Emanoil Catelly a fost Director General al Agriculturii, Senator de Balti si prefect al judetului Balti. A lasat mostenire o opera scrisa, inclusiv lucrarea In slujba neamului, dedicata lui Ion Pelivan. A fost decorat cu ordinul Sf. Vladimir in grad de Cavaler, Steaua Romaniei in grad de Ofiter, Coroana Romaniei in grad de Comandor, ordinul Ferdinand in grad de Ofiter.
In finalul schitei despre patriotul Emanoil Catelly, omul care a trait ca un erou si a murit ca un sfant, tin sa relev concluzia judicioasa a acad. Alexandru Zub din amintita discutie Despre dimensiunea basarabiana a Unirii: Raman inca atatea de facut pentru o restitutie corecta, deplina, stimulativa a momentului cand romanii basarabeni si-a spus cuvantul, decisiv, la desavarsirea unitatii nationale.
Da, raman inca atatea de facut, incat, pare-se, o viata de om n-ar ajunge pentru a pune in valoare faptele si vietile tuturor celor care s-au sacrificat pentru Unire. Mai presus de toate, insa, exista un singur lucru, care ar fi de facut, acoperindu-le pe toate, si acesta este desavarsirea Idealului mostenit.
Ion Hadarca, senator de Vaslui
